Israelul a organizat marți alegeri parlamentare de o importanță strategică majoră, fiind primele scrutinuri desfășurate după asaltul Hamas din 7 octombrie 2023. Procesul electoral a fost marcat de o prezență record la urne, înregistrând un nivel de 74,3%, ceea ce înseamnă peste 5,44 de milioane de cetățeni care au participat la vot. Această cifră reprezintă cel mai înalt nivel de participare înregistrat de la anul 1988 până în prezent.
Conform primului sondaj la ieșirea de la urne realizat de Channel 12, partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu a obținut cele mai multe voturi, însă nicio tabără nu pare să aibă o cale clară către guvernare. Deși Likud ar putea obține 24 de locuri în Knesset, blocul partidelor care se opun lui Netanyahu conduce la nivel de coaliție, cu o estimare de 52 de locuri. Această situație lasă ambele campuri sub pragul necesar de 61 de mandate pentru a deține majoritatea absolută.
O componentă decisivă în acest peisaj politic fragmentat este reprezentarea minorității arabe, care este așteptată să obțină un număr record de 18 locuri în parlament. Partidele conduse de arabi ar putea deveni factori de echilibru în negocierile pentru formarea unei coaliții, deși acestea nu s-au alăturat de obicei guvernelor anterioare. Pe locul trei în sondaj se află partidul B’Yachad, condus de Naftali Bennett, cu 12 locuri, urmat de Lista Comună cu 11 locuri.
Competiția politică a fost intensă, liderul opoziției Gadi Eisenkot apelând la cetățeni pentru a înlocui ceea ce a numit „cel mai rău guvern” din istoria statului. În paralel, tabăra lui Netanyahu a încercat să obțină o prelungire a programului de vot, solicitare care a fost însă respinsă de Comisia Electorală Centrală. Gadi Eisenkot a criticat această încercare, susținând că premierul este panicat și pregătește terenul pentru a contesta integritatea și legitimitatea rezultatelor scrutinului.
Procesul de formare a unui guvern va depinde de consultările pe care președintele Isaac Herzog le va purta cu liderii partidelor după publicarea rezultatelor oficiale. Candidatul desemnat va avea la dispoziție maximum 42 de zile pentru a construi o majoritate în Knesset. Dacă nicio coaliție nu reușește să obțină sprijinul necesar, Israelul ar putea fi nevoit să organizeze alegeri repetate, situație care ar putea duce la menținerea lui Netanyahu în funcția de prim-ministru interimar.
Sistemul electoral israelian funcționează pe baza reprezentării proporționale a listelor naționale, necesitând un prag electoral de 3,25% pentru accesul în parlament. În acest scrutin au participat 36 de liste electorale, iar numărarea finală a voturilor este așteptată să se încheie până pe 30 octombrie. Rezultatele oficiale vor fi publicate la o săptămână după scrutin, pe data de 4 noiembrie, după ce Comisia Electorală Centrală va finaliza procesul de validare a datelor.
