Scrutinul parlamentar din Israel s-a încheiat marți într-un context de blocaj politic, conform sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Datele preliminare indică faptul că nici premierul Benjamin Netanyahu, nici principalul său adversar, Gadi Eisenkot, nu au reușit să obțină o cale clară către formarea unei majorități parlamentare. Această situație ar putea duce la negocieri prelungite pentru constituirea unei coaliții sau chiar la organizarea unor noi alegeri în țară.
Sondajele realizate de principalele televiziuni israeliene sugerează că niciuna dintre cele două tabere politice nu va atinge pragul de 61 de mandate necesar pentru a controla Knessetul, Parlamentul israelian, care este format din 120 de membri. Rezultatele oficiale ar putea fi comunicate abia peste câteva zile, însă partidele mici sunt deja identificate ca fiind elementele care vor avea un rol decisiv în negocierile pentru viitorul guvern. Benjamin Netanyahu ar putea rămâne în funcția de premier interimar pe durata acestor discuții.
Participarea la vot a fost record, israelienii fiind chemați la urne într-un moment de maximă tensiune după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele militare ulterioare din Gaza, Liban și Iran. Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, și-a construit campania pe experiența sa în securitate, în ciuda diviziunilor sociale și a izolării internaționale cauzate de politicile coaliției sale de dreapta. Premierul a încercat să mobilizeze susținătorii prin apeluri la vot, considerând momentul ca fiind unul decisiv pentru țară.
Principalul rival al lui Netanyahu, Gadi Eisenkot, lider al partidului Yashar și fost șef al Statului Major, a condus o campanie bazată pe experiența sa militară și pe o poziționare de centru. Eisenkot, care a părăsit cabinetul de război după critici la adresa modului în care Netanyahu conducea țara, a susținut o abordare fermă în securitate, deși a adoptat politici interne moderate. Scrutinul a reprezentat pentru mulți alegători și un vot de responsabilitate privind eșecurile de securitate care au permis atacurile din octombrie 2023.
Sistemul politic israelian este caracterizat printr-un număr mare de partide, ceea ce face obținerea unei majorități stabile un proces extrem de dificil. Blocul lui Netanyahu include forțe de dreapta, extremă dreapta și grupări ultraortodoxe, în timp ce opoziția este formată din diverse orientări politice unite prin dorința de a schimba actualul premier. Dacă negocierile nu vor produce o coaliție de guvernare, Israelul riscă să intre într-o nouă perioadă de instabilitate politică și fragmentare parlamentară.
Contextul electoral este marcat de o securitate regională extrem de fragilă, în urma conflictelor de la granițe. În timp ce procesul de formare a guvernului se anunță complicat, tensiunile geopolitice rămân ridicate, având în vedere implicarea directă a unor actori precum Iranul în dinamica de securitate a regiunii. Această instabilitate internă se adaugă la presiunea externă sub care se află statul israelian în perioada actuală.
