Alegerile din Israel, programate pentru săptămâna viitoare, ar putea marca schimbarea la conducerea țării, însă nu vor aduce modificări fundamentale în direcția strategică a statului. Conform informațiilor furnizate de Reuters, Iranul va rămâne principalul adversar regional, forța militară va continua să fie instrumentul preferat de aplicare a politicii externe, iar perspectiva unui stat palestinian rămâne una îndepărtată. Această continuitate este susținută de ipotezele strategice consolidate în urma atacurilor din 7 octombrie 2023 asupra comunităților din sudul Israelului de către Hamas.
Doctrina de securitate a Israelului se articulează acum în jurul a trei piloni esențiali: spargerea puterii Iranului, menținerea unor zone-tampon la granițe și utilizarea forței pentru descurajarea adversarilor. Analistii subliniază că adevărata diviziune politică nu este una de direcție generală, ci de intensitate. Disputa se concentrează pe cât de agresiv va lupta Israelul în războaiele sale, cât de mult va extinde așezările evreiești în Cisiordania ocupată și dacă un eventual lider va opta pentru o abordare diplomatică.
O victorie a lui Benjamin Netanyahu, susținută de partenerii de coaliție de extremă dreaptă, ar putea duce la o intensificare a războiului cu Iranul și la un control mai strict asupra Cisiordaniei. Aviv Bushinsky, fost consilier al lui Netanyahu, a declarat că, în cazul unei victorii, extinderea așezărilor și războaiele împotriva Iranului, Hamas și Hezbollah vor continua. El a adăugat că, atâta timp cât Iranul se află în această situație, discuțiile despre Palestina sunt considerate o pierdere de timp.
În ceea ce privește opoziția, partidul Yashar condus de fostul șef militar Gadi Eisenkot se confruntă cu partidul Likud al lui Netanyahu. Chiar și un guvern condus de opoziție ar putea căuta doar o schimbare de stil, nu de substanță, prin limitarea parțială a violenței coloniștilor. Analistul palestinian Ghassan al-Khatib a menționat că partidele israeliene concurează pentru a proiecta poziții tot mai dure, pe măsură ce opinia publică se deplasează spre dreapta, menținând acordul asupra refuzului unui stat palestinian.
Benjamin Netanyahu a subliniat necesitatea de a prioritiza „prevenirea și ofensiva în detrimentul contenției și apărării”, vizând lovituri preventive pentru a zădărnici amenințările. El a descris regimul din Iran drept „capul caracatiței veninoase” și a declarat că misiunea sa include răsturnarea conducătorilor săi clericali. Această retorică de confrontare directă este văzută de factorii de decizie regionali ca un test pentru a vedea dacă Orientul Mijlociu intră într-o confruntare pe termen lung, cu conflicte subiacente nerezolvate.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate generalizată a fronturilor de conflict la nivel global. În timp ce în Orientul Mijlociu se gestionează riscul unei hegemonii iraniene, în Europa, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a indicat recent că ia în calcul posibilitatea unei „înghețări a conflictului” de-a lungul actualei linii a frontului, discutând despre posibile concesii teritoriale pentru un armistițiu.
