Israelul organizează marți alegeri parlamentare într-un climat de securitate extrem de fragil, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele ulterioare din Gaza, Liban și împotriva Iranului. Sondajele recente indică o situație de egalitate între coaliția de guvernare condusă de Benjamin Netanyahu și blocul de opoziție reprezentat de Gadi Eisenkot. Nicio forță politică nu pare să poată obține singură majoritatea absolută de 61 de mandate din cele 120 de locuri disponibile în Knesset.
Datele actuale arată o revenire a coaliției lui Netanyahu, care este creditată cu un număr de mandate cuprins între 54 și 55, în timp ce opoziția este estimată între 54 și 57 de mandate. Balanța puterii în parlament ar putea fi decisă de listele partidelor arabe, care sunt estimate a obține între 12 și 14 mandate. Principalul rival al premierului este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), fiind considerat primul evreu sefard cu șanse reale de a conduce guvernul.
Formarea unui guvern de uniune națională între Likud și partidele opoziției Yashar, B’Yahad și Israel Beitenu pare blocată din cauza refuzului de a-l accepta pe Netanyahu ca lider. Premierul este în prezent judecat pentru corupție și este acuzat că nu a luat măsuri preventive în fața atacului Hamas. De asemenea, divergențele privind colaborarea cu partidele arabe și scutirea studenților ultra-ortodoxi de la serviciul militar complică orice posibilitate de alianță între forțele politice.
În ajunul votului, Benjamin Netanyahu a apelat la retorica „premierului de război”, subliniind sprijinul primit de la Donald Trump pentru continuarea acțiunilor împotriva Iranului. Trump a solicitat prin rețelele sociale ca Netanyahu să fie ales, menționând necesitatea de a „duce treaba la capăt”. În contrast, Gadi Eisenkot l-a criticat pe premier, acuzându-l că utilizează o campanie bazată pe inducerea fricii și minciuni, inclusiv prin utilizarea unor imagini generate de AI care sugerează un pericol nuclear asupra Tel Avivului.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, este descris ca un maestru al supraviețuirii politice, singura dată când a fost înlăturat temporar fiind necesare patru alegeri fără un rezultat clar. După o perioadă de 18 luni, acesta a reușit să revină la putere. În prezent, politica israeliană s-a deplasat masiv spre dreapta, iar aproape toate partidele evreiești, inclusiv cea a lui Eisenkot, își exprimă acum opozia față de soluția celor două state.
Contextul regional rămâne extrem de volatil, în timp ce lideri internaționali gestionează tensiuni geopolitice majore. În acest cadru, președintele Rusiei urmează să se întâlnească la Moscova cu președintele Iranului și cu emirul Qatarului, într-un moment în care conflictele din Orientul Mijlociu și din Ucraina continuă să redefinească securitatea globală și raporturile de putere între marile blocuri de influență.
