România intră într-o nouă etapă a securității economice europene prin accelerarea investițiilor în extracția materiilor prime critice. Această mișcare strategică vizează reducerea dependenței Uniunii Europene față de China, care deține monopolul asupra unor resurse esențiale pentru industria de apărare și tehnologiile verzi. Pentru a facilita acest proces, autoritățile au implementat adaptări legislative legate de Regulamentul european CRMA și modificări ale Legii minelor, oferind cadrul necesar pentru exploatarea zăcămintelor de interes strategic.
La nivelul Ministerului Economiei, au fost redactate strategii specifice pentru gestionarea resurselor minerale. Planurile naționale vizează o gamă largă de elemente prezente pe teritoriul țării, inclusiv grafit, cupru, magneziu, titan, litiu, wolfram, bismut, galiu, germaniu și pământuri rare. Ministerul urmează să lanseze, începând cu anul 2026, Programul Geologic Național, care va asigura cartografierea zonelor cu potențial de grafit și metale rare din Carpații Orientali și Apuseni, actualizând astfel datele istorice moștenite din perioada comunistă.
Un pilon central al acestor eforturi este proiectul de la Baia de Fier – Polovragi, în județul Gorj, gestionat de Salrom. Această investiție în extracția grafitului pentru baterii este inclusă în Lista Proiectelor Strategice ale Uniunii Europene și are o valoare estimată de peste 198 de milioane de euro. Obiectivul este producția anuală de cel puțin 15.000 de tone de grafit de înaltă puritate, necesar pentru vehiculele electrice, cu începerea exploatării comerciale programată pentru anul 2028.
Sectorul cuprului reprezintă un alt punct forte, având în prim-plan activitatea de la Roșia Poieni prin Cupru Min Abrud. Acest zăcământ acoperă aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru, compania extrăgând anual 40.000 de tone de concentrat cupros. Pe termen mediu, se planifică construcția unei uzine metalurgice dedicate. În paralel, proiecte private precum Rovina, care vizează o producție de 20.000 de tone de cupru pe an începând din 2027, completează oferta națională.
Alte inițiative majore includ proiectul Verde Magnesium pentru producția de magneziu metalic, cu o țintă de 30.000 de tone anual până în 2030, și investiția Eco Life Style pentru reciclarea bateriilor litiu-ion. România dispune, de asemenea, de un capital imens reprezentat de sutele de iazuri de decantare și halde miniere care conțin galiu, germaniu și cobalt. Aceste resurse secundare pot fi transformate rapid în materii prime prin programe de reprocesare ecologică, fără a necesita deschiderea unor mine noi.
Competiția globală pentru controlul lanțurilor de aprovizionare cu metale rare a devenit un front al geopoliticii economice. Tranziția energetică impusă de obiectivele de neutralitate climatică transformă industria auto și sectorul sistemelor de stocare în mari consumatori de elemente precum litiul, cobaltul sau manganul. Într-o piață dominată de monopolul Chinei asupra rafinării, UE și Statele Unite caută alternative pentru a evita o dependență tehnologică și economică periculoasă.
