Beijingul a reacționat oficial la noile restricții impuse de administrația din Washington, solicitând Statelor Unite să înceteze ingerinările în afacerile sale interne. Tensiunea a crescut după ce autoritățile americane au restricționat importurile provenite de la trei companii chineze active în industria genomicii. China susține că aceste măsuri vizează limitarea dezvoltării economice a țării prin utilizarea unor argumente legate de respectarea drepturilor omului.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Beijingul este „extrem de nemulțumit” de decizia americană. Acesta a explicat că Washingtonul a inclus companiile chineze pe o listă a entităților suspectate de legături cu munca forțată în regiunea Xinjiang. Guo a acuzat SUA că promovează informații false pentru a restricționa în mod nejustificat activitatea companiilor din China.
Conform declarațiilor oficialului Guo Jiakun, acuzațiile privind munca forțată reprezintă „o minciună a secolului”. Aceste afirmații ar fi promovate de grupuri ostile Chinei cu scopul de a destabiliza regiunea Xinjiang și de a denigra imaginea țării la nivel internațional. Obiectivul final al acestor acțiuni ar fi încetinirea dezvoltării economice chineze prin presiuni politice și comerciale, conform punctului de vedere al Ministerului chinez de Externe.
Decizia de a interzice importurile de la cele trei companii chineze din sectorul genomicii a fost luată miercuri de autoritățile din Statele Unite. Washingtonul a invocat preocupări legate de rolul acestor entități în facilitarea muncii forțate în cazul uigurilor și al altor minorități etnice din Xinjiang. În contrast, Beijingul respinge categoric aceste acuzații, susținând că ele sunt folosite exclusiv pentru a exercita presiuni asupra economiei sale.
Guo Jiakun a subliniat că guvernul chinez va lua toate măsurile necesare pentru a apăra drepturile și interesele legitime ale companiilor sale. Această escaladare reflectă conflictul profund dintre cele două puteri globale, unde standardele privind drepturile omului devin un punct de dispută în cadrul războiului comercial și tehnologic. China continuă să respingă orice intervenție externă care vizează controlul asupra sectorilor industriilor sale strategice.
Conflictul dintre SUA și China pe tema regiunii Xinjiang se înscrie într-un context mai larg de competiție geopolitică globală. În timp ce Washingtonul utilizează sancțiuni și restricții comerciale pentru a aborda problemele de drepturi omului, Beijingul interpretează aceste gesturi ca fiind încercări de a limita ascensiunea tehnologică și economică a Chinei pe scena mondială.
