Reprezentanții guvernelor se reunesc luni, 9 noiembrie 2026, la Antalya, în Turcia, pentru cea de-a 31-a Conferință ONU privind schimbările climatice, cunoscută sub numele de COP31. Evenimentul, care va avea loc până pe 20 noiembrie, reunește participanți de la nivel global pentru a negocia măsuri internaționale de combatere a schimbărilor climatice. Discuțiile se vor concentra pe reducerea consumului de combustibili fosili și pe stabilirea mecanismelor de finanțare pentru protecția împotriva efectelor încălzirii globale.
Obiectivul central al acestor negocieri rămâne respectarea Acordului de la Paris, adoptat în anul 2015. Prin acest tratat, țările semnatare au stabilit necesitatea menținerii creșterii temperaturii globale mult sub pragul de 2 grade Celsius. În același timp, eforturile internaționale trebuie să continue pentru limitarea acesteia la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Această țintă de temperatură reprezintă fundamentul pe care se construiesc toate politicile climatice discutate în cadrul conferinței de la Antalya.
André Corrêa do Lago, președintele COP30, subliniază că faza următoare a politicilor climatice trebuie să prioritizeze implementarea angajamentelor deja existente. Acesta a declarat pentru Reuters că nu mai este nevoie de negocieri suplimentare, ci de acțiune concretă din partea guvernelor. Implementarea acestor măsuri necesită implicarea unor ministere dincolo de cele de mediu, incluzând ministerele de finanțe, infrastructură și transporturi, deoarece acestea au atribuții directe în realizarea investițiilor și în stabilirea politicilor publice.
Un aspect critic al summitului este deficitul masiv de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice. Conform estimărilor ONU, statele în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari în fiecare an pentru a gestiona efectele schimbărilor climatice. Totuși, sprijinul oferit de statele dezvoltate rămâne mult sub acest necesar. Raportul ONU privind deficitul de finanțare din 2026 indică faptul că, în 2024, sprijinul a fost de doar 28,2 miliarde de dolari, reprezentând o creștere de numai un miliard de dolari față de anul precedent.
Raportul organizației Climate Analytics evidențiază importanța reducerii emisiilor de metan și a altor poluanți pentru a reduce ritmul încălzirii globale. Dacă aceste măsuri sunt însoțite de o renunțare rapidă la combustibilii fosili, ritmul încălzirii ar putea fi redus la jumătate în anii 2030. Un astfel de scenariu ar putea limita creșterea maximă a temperaturii globale la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la jumătatea secolului. Susținerea publică pentru aceste transformări este vizibilă, un sondaj al Băncii Europene de Investiții arătând că 75% dintre cetățenii UE susțin reducerea rapidă a consumului de combustibili fosili.
Finanțarea este esențială pentru ca țările vulnerabile să își poată proteja populația și infrastructura împotriva fenomenelor meteorologice extreme. Fondurile sunt destinate combatării unor riscuri precum seceta prelungită, temperaturile foarte ridicate, incendiile și inundațiile. Aceste evenimente pot provoca pagube economice și sociale semnificative pentru comunitățile afectate, necesitând o alocare rapidă și sustenabilă a resurselor financiare internaționale pentru a asigura reziliența globală în fața crizei climatice.
