Intervențiile guvernelor europene în procesele de preluare a instituțiilor bancare pot alimenta protecționismul și fragmentarea pieței unice, conform unui studiu realizat pentru comisia ECON a Parlamentului European. Analiza, semnată de Christos Gortsos și Enrico Tinti și publicată în octombrie 2026, compară regimurile de control din Franța, Germania, Italia și Spania. Autorii subliniază că, deși protejarea securității și a ordinii publice este necesară, aceste mecanisme nu trebuie folosite pentru a direcționa creditarea sau investițiile către interesele economice naționale.
Studiul analizează modul în care puterile de intervenție în tranzacțiile financiare diferă între Franța, Germania, Italia și Spania, făcând o distincție clară între achizițiile din țări terțe și operațiunile desfășurate între investitori din cadrul Uniunii Europene sau din aceeași țară. Cercetarea evidențiază că aplicarea restricțiilor asupra investitorilor europeni este mult mai controversată decât controlul investițiilor externe, deoarece poate ascunde obiective economice protecționiste. Autorii susțin că orice restricție trebuie evaluată strict în raport cu dreptul UE și cu principiul proporționalității.
Cazul UniCredit–Banco BPM ilustrează suprapunerea mecanismelor de control. În aprilie 2025, guvernul a impus condiții ofertei UniCredit pentru Banco BPM prin utilizarea prerogativelor speciale de control al investițiilor. Deși Comisia a autorizat concentrarea în iunie, UniCredit a retras oferta pe 22 iulie 2025. Ulterior, la 21 noiembrie 2025, Comisia a deschis o procedură împotriva legislației italiene, considerând că aceasta risca să permită intervenții economice nejustificate care se suprapun peste competențele BCE.
În Spania, intervenția a vizat preluarea Banco Sabadell de către BBVA, însă printr-un mecanism diferit. Guvernul a impus condiții suplimentare folosind dreptul concurenței, nu mecanismul de verificare a investițiilor străine, ceea ce a dus la eșecul ofertei în octombrie 2025. Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe 17 iulie 2025, contestând amploarea competențelor guvernamentale spaniole. Evaluarea juridică a fost completată ulterior, la 4 iunie 2026, printr-o scrisoare suplimentară din partea Comisiei.
Analiza recomandă adoptarea unor soluții la nivelul Uniunii Europene și consolidarea supravegherii prudențiale pentru a susține competitivitatea grupurilor europene prin consolidări transfrontalere. Autorii subliniază că intervenția politică nu poate înlocui evaluările tehnice efectuate de autoritățile de concurență sau de supraveghetori. În loc de intervenții naționale dictate de interese economice imediate, se propune utilizarea unor garanții prudențiale și de concurență pentru a asigura stabilitatea financiară și o utilizare mai eficientă a capitalului în întreaga regiune.
Această dezbatere se încadrează în contextul comunicării Comisiei din 17 iulie 2026 privind competitivitatea bancară. Executivul european urmărește o piață mai integrată și simplificarea cerințelor, păstrând în același timp stabilitatea financiară. Conform declarațiilor lui John Berrigan, director general al DG FISMA, primele propuneri legislative bancare sunt estimate pentru primul trimestru din 2027, moment în care Comisia va prezenta noile reglementări pentru sectorul financiar.
