Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, marți, 27 octombrie, la Moscova, că Rusia analizează posibilitatea de a implementa proiecte comune cu parteneri americani în regiunea Arcticii. Anunțul a fost făcut în cadrul celui de-al VIII-lea Summit al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (GECF), o reuniune care a reunit reprezentanți ai principalelor state producătoare de gaze naturale într-un context marcat de tensiuni geopolitice globale.
În cadrul summitului, Vladimir Putin a subliniat că, deși partenerii europeni au lucrat anterior la zăcămintele rusești, iar cei chinezi continuă acest proces, Moscova este acum interesată de colaborarea cu SUA. Liderul rus a evidențiat importanța cooperării tehnologice pentru dezvoltarea industriei, în special pentru extracția din zăcăminte dificile și pentru producția de GNL în condițiile climatice extreme din Arctica. Totuși, nu a fost prezentat niciun acord concret sau un calendar pentru aceste eventuale proiecte.
Vladimir Putin a criticat politicile de restricționare a accesului gazelor rusești pe piețele internaționale, susținând că aceste măsuri impun costuri excesive consumatorilor finali din străinătate. El a declarat că orice încercare de a exclude Rusia de pe piața mondială a gazelor are consecințe grave pentru companii și gospodării. De asemenea, președintele rus a indicat că problema principală actuală este întreruperea livrărilor, deoarece volume mari de ofertă au fost eliminate de pe piață într-un interval scurt.
La finalul reuniunii, statele membre GECF au adoptat Declarația de la Moscova, prin care solicită eliminarea măsurilor coercitive unilaterale și protejarea infrastructurii energetice. Documentul cere diversificarea rutelor de transport și dezvoltarea unor mecanisme comune de reacție la crizele de aprovizionare. Exportatorii au exprimat, de asemenea, dorința de a utiliza contracte pe termen lung și formule de preț bazate pe indexarea la cotațiile petrolului pentru a asigura o predictibilitate sporită a investițiilor.
Organizația GECF reunește 12 state membre, inclusiv Algeria, Iran, Qatar și Emiratele Arabe Unite, care dețin împreună aproximativ 70% din rezervele dovedite de gaze naturale ale lumii. Documentul final pune accent pe securitatea instalațiilor de producție, conductelor și navelor de transport GNL, propunând schimburi de informații pentru combaterea amenințărilor fizice, cibernetice și hibride. Totodată, se promovează utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea eficienței operaționale și reducerea costurilor de producție.
Contextul actual al pieței gazelor este marcat de o reorganizare majoră a fluxurilor comerciale, în special în raport cu Europa. Conform datelor Comisiei Europene, importurile de gaze rusești în Uniunea Europeană au scăzut drastic, de la 152 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 36 de miliarde de metri cubi în 2025, pe măsură ce blocul european urmărește reducerea dependenței de energia de la Moscova.
