Președintele rus Vladimir Putin a purtat marți o discuție telefonică prelungită cu liderii Finlandei și Norvegiei, concentrându-se pe teme istorice în loc de soluții pentru conflictul din Ucraina. Conversația, care a implicat președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, a depășit durata inițial de aproximativ o jumătate de oră, ajungând la un total de 90 de minute. Acest eveniment reprezintă primul contact al lui Putin cu aliații europeni ai Ucrainei de la luna iulie a anului trecut.
În loc să abordeze problemele cheie necesare pentru stoparea războiului, Putin a susținut o lungă tiradă despre ceea ce Kremlinul numește „cauzele profunde ale conflictului”. Liderii nord-europeni au fost supusți unor prelegeri despre istoria slavă medievală, evitând în același timp întreruperea acestor retrageri istorice. Scopul interlocutorilor a fost de a înțelege cât de serios este președintele rus angajat în dialogul cu Europa, deși perspectiva unui armistițiu imediat, solicitat de Ucraina, a fost abia discutată.
Alexander Stubb a descris schimbul de idei ca fiind „sincer și semnificativ”, subliniind că, fiind vecini ai Rusiei, securitatea Finlandei și a întregii Europe depinde de rezultatul acestui război. În cadrul discuției, Stubb și Støre au încercat să transmită poziții clare privind viitoarele negocieri de pace, programate pentru luna noiembrie la Abu Dhabi. Totuși, abordarea lui Putin a inclus și afirmații despre „cercetări genetice recente” care ar susține că rușii și ucrainenii formează un singur popor.
Reacțiile internaționale la această inițiativă au fost mixte, reflectând lipsa de consens în Europa privind reprezentarea intereselor continentului. În timp ce biroul premierului italian Giorgi Maloni a exprimat respect față de Stubb și Støre, a subliniat că discuția demonstrează faptul că Europa nu a ajuns la un acord despre cine trebuie să conducă procesul de pace. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a criticat această inițiativă, susținând că actorii europeni trebuie să acționeze unitar în orice contact cu Moscova.
Din partea Kremlinului, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a minimizat utilitatea discuțiilor, afirmând că nu s-au abordat subiecte noi. Lavrov a susținut că această interacțiune dovedește doar dorința europenilor de a interveni în procesul de negocieri și a avertizat că războiul va continua și cel mai probabil se va escalada. Această poziție vine într-un moment în care Uniunea Europeană analizează posibilitatea numirii unui reprezentant special pentru discuții directe cu Moscova.
Contextul actual al relațiilor diplomatice cu Moscova este marcat de o fragmentare a pozițiilor europene. Deși anumite discuții au avut loc recent, precum întâlnirea trimisului special american Steve Witkoff cu Putin la Sankt Petersburg, implementarea unei strategii comune de negociere este încetinită de dezacordurile interne din cadrul Uniunii Europene și de reticența Rusiei de a interacționa direct cu aliații Ucrainei.
