Kievul și Moscova pregătesc trimiterea unor delegații la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani. Această inițiativă, aflată sub presiunea președintelui american Donald Trump, vizează explorarea posibilităților de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului. Întâlnirea are loc într-un moment critic, în timp ce Ucraina se pregătește pentru o nouă iarnă marcată de atacuri asupra infrastructurii energetice.
Președintele Volodimir Zelenski propune ca primele discuții să se concentreze pe măsuri de reducere a tensiunilor, precum schimburile de prizonieri și încetarea atacurilor în zona Mării Negre. Un punct de maximă dificultate reprezintă garanțiile de securitate pe care Ucraina le-ar putea primi de la Statele Unite, Europa sau NATO. Zelenski subliniază că orice decizie privind granițele trebuie luată la nivel de lideri, menționând că echipa sa a reluat discuțiile despre o eventuală zonă tampon demilitarizată în regiunea Donbas.
Din partea Rusiei, Vladimir Putin ar putea solicita garanții de securitate care să includă limitarea sau retragerea prezenței NATO din apropierea teritoriului rus. În ceea ce privește rolul Europei, liderii continentali insistă să participe la negocieri, având în vedere că furnizează cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar. Această necesitate este accentuată de faptul că administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american pentru anul 2025, lăsând povara reconstrucției și a securității pe umerii europenilor.
Unitatea europeană este însă fragilă, guvernele neavând un consens asupra reprezentantului oficial la masa negocierilor. În lipsa unei poziții comune, lideri precum Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre au purtat o discuție telefonică de 90 de minute cu Putin, demers care a provocat nemulțumiri în capitale precum Roma sau Vilnius. Există temeri că lipsa unei conduceri clare va împiedica reprezentarea corectă a intereselor europene atunci când vor fi luate decizii concrete privind viitorul securității regionale.
Evoluția procesului diplomatic depinde și de capacitatea administrației americane de a menține Ucraina pe agenda prioritară. Tensiunile din Orientul Mijlociu pot împinge negocierile în plan secund, așa cum s-a întâmplat anterior. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a purtat discuții cu oficiali din Oslo și Sankt Petersburg, însă o reuniune de pregătire la Bruxelles a fost amânată de partea americană, din cauza evoluțiilor conflictului cu Iranul, ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul discuțiilor de la Abu Dhabi.
Contextul actual este marcat de o presiune constantă asupra capacităților de apărare, în condițiile în care Rusia continuă să țintească infrastructura critică. Oficialii europeni rămân sceptici față de intențiile Kremlinului, suspectând că Vladimir Putin încearcă să câștige timp pentru a slăbi Ucraina. Din acest motiv, Uniunea Europeană analizează continuarea sprijinului militar și înăsprirea sancțiunilor, pregătind și noi măsuri de finanțare pentru summitul de la Bruxelles de pe 26 noiembrie.
