Kremlinul a respins oficial joi, 5 noiembrie, orice implicare a statului rus în seria de atacuri cibernetice care au vizat rețelele frigorifice ale supermarketurilor din mai multe țări europene. Moscova a declarat că acuzațiile aduse împotriva sa sunt lipsite de orice fundament factual, în contextul în care infrastructura de stocare alimentară a fost afectată în ultimele săptămâni de intervenții informatice care au compromis temperaturile de funcționare.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a reacționat la întrebările privind responsabilitatea statului rus, numind acuzațiile „absolut absurde”. Conform declarațiilor sale, aceste afirmații nu se bazează pe niciun argument sau nicio probă concretă. Peskov a subliniat, de asemenea, că acest tip de acuzații fără fundament împotriva țării sale riscă să devină o tendință persistentă în cadrul țărilor europene, implicând Rusia în diverse incidente.
Operațiunile cibernetice care au afectat echipamentele de răcire au fost revendicate de două grupări de hackeri cu profil prorus, identificate sub numele de NoName057 și Z-Pentest. Aceste entități sunt deja cunoscute pentru alte operațiuni desfășurate în Europa în ultimii ani. Atacurile au provocat creșteri de temperatură în refrigeratoare și congelatoare în Belgia, Estonia, Finlanda, Luxemburg și Suedia, forțând supermarketurile să elimine diverse stocuri de mărfuri alimentare.
Incidențele au lovit și sectorul medical, după ce luni trecută, în Franța, camere frigorifice care stocau sânge donat au fost ținta unui atac cibernetic. Această acțiune a vizat un prestator de servicii al Établissement français du sang (ETS), deși, până în prezent, nu a fost identificat niciun impact sanitar direct. Vulnerabilitatea acestor echipamente industriale provine din faptul că, deși au fost mult timp izolate de Internet, ele sunt acum conectate pentru a permite supervizarea și conducerea lor la distanță.
Țările europene au intensificat avertismentele privind creșterea activităților de sabotaj atribuite Rusiei, în special de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, lansată în anul 2022. Această evoluție a securității digitale reflectă o tensiune crescută între blocul european și Moscova, în care atacurile asupra infrastructurii critice și a lanțurilor de aprovizionare sunt utilizate ca instrumente de presiune politică și strategică în cadrul conflictului regional actual.
Contextul securității cibernetice în Europa este marcat de o creștere a riscurilor de sabotaj asupra infrastructurii civile. De la începutul conflictului din Ucraina, statele europene au raportat o frecvență mai mare a tentativelor de destabilizare prin mijloace digitale, vizând sectoare esențiale precum energia, transporturile sau, în acest caz, sistemele de stocare alimentară și medicală, care sunt acum tot mai dependente de conexiunile de rețea pentru managementul operațional.
