Scenariul politic din Israel a suferit o schimbare radicală după ce alianța partidelor arabe, gruparea cunoscută sub numele de Lista Comună, a anunțat sprijinul pentru liderul centrist Gadi Eisenkot. Această decizie strategică vizează formarea unui nou executiv și modifică echilibrul de puteri în urma scrutinului legislativ recent, în care nicio tabără politică nu a reușit să obțină majoritatea absolută necesară pentru guvernare.
Postura premierului Benjamin Netanyahu a devenit extrem de vulnerabilă după ce Partidul Iudaismul unificat al Torah (JUT) a refuzat să îl mai recomande președintelui Isaac Herzog. Această formațiune ultraortodoxă, care a oferit stabilitate taberei sale timp de trei decenii, a optat pentru abținere în timpul negocierilor desfășurate la reședința oficială. Această retragere a partenerilor religioși a lăsat blocul lui Netanyahu într-o poziție de slăbiciune matematică în fața opoziției.
Sprijinul oferit de Lista Comună, care deține 11 mandate în Knesset, împreună cu cele opt mandate ale partidului Ra'am, îi permite lui Gadi Eisenkot să depășească pragul necesar pentru guvernare. În urma acestor manevre, numărul recomandărilor pentru Eisenkot a crescut la 67, în timp ce sprijinul pentru Netanyahu a scăzut la 46 de opțiuni. Această evoluție este justificată de reprezentanții minorității arabe ca fiind un răspuns la cererea populației de a opri guvernul actual.
Liderul partidului Ra'am, Mansour Abbas, a confirmat intenția de a colabora cu blocul centrist pentru a înlătura guvernul lui Benjamin Netanyahu. Deși Eisenkot beneficiază acum de un avantaj matematic, formarea unui cabinet stabil este complicată de rezistența unor lideri evrei laici, precum Avigdor Lieberman. Aceștia resping orice coaliție, directă sau indirectă, cu partidele arabe, pe care Benjamin Netanyahu le etichetează constant ca fiind elemente ostile securității statului.
Președintele Isaac Herzog trebuie să desemneze oficial persoana responsabilă cu formarea noului guvern până la data de 11 noiembrie. În acest interval, se analizează și posibilitatea constituirii unui guvern de unitate națională pentru a gestiona tensiunile interne. Contextul este marcat de traumele conflictelor militare recente, care influențează capacitatea actorilor politici de a ajunge la un consens necesar pentru stabilitatea cabinetului executiv.
Procesul de formare a guvernului în Israel urmează regulile parlamentare în care, din totalul de 120 de deputați, este necesară o majoritate de cel puțin 61 de locuri. Înainte de această criză de guvernare, blocul lui Netanyahu deținea 53 de mandate, în timp ce tabăra lui Eisenkot dispunea de doar 48 de deputați, evidențiind importanța strategică a partidelor arabe în calculul final.
