Uniunea Europeană avansează în dezvoltarea propriei rețele de sateliți, denumită IRIS², pentru a asigura comunicații securizate pentru guverne, companii și cetățeni. Proiectul urmărește să acopere zonele fără semnal mobil din Europa și Africa, oferind o alternativă strategică la serviciile comerciale. Rețeaua va utiliza tehnologia cuantică prin infrastructura EuroQCI pentru a garanta niveluri înalte de criptare și reziliență în comunicările critice.
Constelația IRIS² va cuprinde un total de 348 de sateliți, dintre care 330 vor fi poziționați pe orbită joasă și 18 pe orbită medie. Compania belgiană Aerospacelab a fost selectată pentru construcția a 264 de sateliți pentru segmentul de orbită joasă, printr-o comandă de 2,4 miliarde de euro. În paralel, Airbus va construi cel puțin 66 de sateliți destinați comunicațiilor militare, urmând ca întregul segment de orbită joasă să fie complet atribuit.
Germania joacă un rol central în acest ecosistem prin intermediul companiei Orbitale Hochtechnologie Bremen (OHB). Aceasta a semnat un contract de aproape 1 miliard de euro cu operatorul SES pentru furnizarea celor 18 sateliți de pe orbita medie. Proiectul este însă marcat de discuții interne, Ministerul Federal al Economiei german cerând clarificări privind ponderea industriei naționale în valoarea creată de acest program spațial masiv.
Pe lângă proiectul european, armata germană, Bundeswehr, dezvoltă propria rețea națională de sateliți, numită SATCOMBw 4. Această constelație, care ar putea include câteva sute de sateliți pe orbită joasă, are un buget estimat între opt și zece miliarde de euro. Obiectivul este acoperirea flancului estic al NATO, cu o primă constelație parțială de aproximativ 40 de sateliți care ar trebui să devină operațională în anul 2029.
Implementarea IRIS² depinde critic de capacitatea de lansare a rachetelor, un punct de blocaj identificat de experți. Europa se bazează pe sistemul Ariane 6, însă numărul de lansări rămâne limitat și este utilizat parțial pentru clienți precum Amazon. Comisia Europeană a început deja procesul de achiziție a serviciilor de lansare pentru a asigura respectarea calendarului, primii sateliți fiind programați pentru anul 2029.
Dependența de serviciile SpaceX a devenit o temă de securitate după ce armata ucraineană a raportat restricții ale serviciului Starlink. În timp ce Starlink este destinat utilizatorilor privați, serviciul Starshield este controlat direct de guvernul SUA pentru clienți militari. Aceste incidente au accelerat discuțiile privind necesitatea unei autonomii europene în domeniul comunicațiilor prin satelit, pentru a evita vulnerabilitățile geopolitice.
