Europa traversează o perioadă de instabilitate crescută, marcată de un val de alerte false cu bombă care au afectat zeci de zboruri comerciale și instituții media. În ultimele două zile, cel puțin 34 de zboruri operate de companii precum Ryanair, Aer Lingus, Wizz Air, Finnair, easyJet și TAROM au fost perturbate, forțând aterizări de urgență. Aceste incidente de securitate au generat intervenții ale forțelor de securitate pe întreg continentul, de la Bruxelles până în Bulgaria sau Italia.
În România, impactul acestui val de alerte a fost vizibil pe rutele internaționale. Pe 6 noiembrie, zborul RO226 operat de TAROM, care transporta 102 pasageri de la Praga către București, a aterizat în siguranță la Otopeni după o amenințare nespecifică. Anterior, pe 5 noiembrie, o cursă Wizz Air de pe ruta Milano–București a necesitat verificări pirotehnice pentru 182 de pasageri, de asemenea fără a găsi obiecte suspecte. Alte curse vizate au fost cele ale Air Serbia, TAROM și KLM.
Securitatea sectorului media a fost, de asemenea, țintită, în special în Irlanda, unde instituții precum postul public RTÉ au fost evacuate. Amenințările au venit sub formă de e-mailuri care anunțau explozii iminente, provocând panică în redacții. Premierul irlandez, Micheál Martin, a subliniat cât de simplu pot fi subminate funcționările normale ale societății prin astfel de activități neconvenționale. Aceste acțiuni vizează inducerea stării de anxietate și zdruncinarea încrederii publice.
Paralel cu alertele false, au fost raportate atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice de refrigerare. Hackerii au intervenit de la distanță asupra sistemelor din supermarketuri din 11 țări, inclusiv România, Belgia și Suedia, forțând creșterea temperaturilor. Totodată, Serviciul Francez de Transfuzie Sanguină a raportat atacuri asupra unor depozite de plasmă. Deși sistemele de monitorizare au funcționat, aceste incidente demonstrează o vulnerabilitate crescută a tehnologiilor operaționale în fața actorilor care urmăresc destabilizarea economică.
Experții analizează aceste evenimente ca pe o nouă etapă a războiului hibrid, mult mai agresivă decât cele anterioare. Alina Bârgăoanu, decana de la SNSPA, avertizează că aceste atacuri țintesc direct percepția publicului pentru a genera panică. Psihologii subliniază că amenințările de un pericol invizibil activează instinctele de supraviețuire și erodează sentimentul de siguranță. Scopul final nu este distrugerea materială, ci paralizarea societăților prin frica de un viitor incert și de un pericol constant.
Aceste acțiuni de destabilizare se încadrează într-un context geopolitic tensionat, în care securitatea frontierelor europene este constant testată. În timp ce discuțiile despre integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei continuă la nivel oficial, riscurile hibride devin tot mai complexe. Atacurile cibernetice și amenințările psihologice reprezintă instrumente utilizate pentru a testa reziliența statelor europene și capacitatea de răspuns a instituțiilor de apărare și securitate.
