Autoritățile române, inclusiv SRI și DIICOT, au confirmat recent implicarea a trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, în activități de sabotaj pentru Rusia. Aceștia erau pregătiți să atace o subsidiară a ROMARM, vizând o entitate de importanță strategică pentru securitatea națională. Acest incident marchează o trecere de la manipularea informațională la acțiuni directe de sabotaj, într-un plan de durată care pare să crească în intensitate an de an în regiune.
Evoluția acestor acțiuni subversive a început încă din perioada superanului electoral din 2024, când România a organizat patru rânduri de alegeri. Investigații coordonate de entități jurnalistice membre EBU au indicat faptul că serviciile de informații ruse au orchestrat acțiuni de sabotaj în România, Cehia, Polonia și Lituania între mai 2024 și septembrie 2024. Operatiunile erau supravegheate de ofițeri ruși care utilizau agenți dispensabili, persoane care puteau fi abandonate ușor în cazul unor probleme legale.
În septembrie, atenția securității a fost atrasă de arestarea preventivă a lui Ivan Kutsenko, un spion rus care colecta informații despre unități militare critice. Acesta vizase baze precum Kogălniceanu, Borcea și Câmpia Turzii, transmițând imagini și filmări prin aplicația Telegram către persoane din afara țării. Aceste date erau colectate cu scopul de a facilita viitoare acte de sabotaj pe teritoriul României, conform informațiilor furnizate de procurori în cadrul anchetelor de spionaj.
La nivel regional, Polonia a raportat reținerea a 55 de persoane suspectate de spionaj pentru Rusia, inclusiv indivizi care aveau legături cu persoane reținute la București. Donald Tusk a menționat existența unor persoane pregătite pentru sabotaje în preajma unor instituții-cheie. La nivel european, un exemplu similar de coordonare sub îndrumarea GRU a fost sabotajul cu drone desfășurat pe aeroportul din Leipzig, demonstrând capacitatea serviciilor militare ruse de a opera în Europa.
În planul politic, investigațiile au evidențiat sprijinul masiv oferit candidatului Călin Georgescu dinspre Rusia, prin rețele de promovare cu opinii anti-UE și anti-NATO. S-au identificat conexiuni între fondurile hackerilor GRU și o firmă gestionată de o cetățenie rusă, care a ajutat la propagarea mesajelor acestuia online. Această strategie a vizat utilizarea ideilor nocive pentru a amplifica nemulțumirea socială și a crea un climat de tensiune în raport cu Ucraina.
Aceste acțiuni de destabilizare reprezintă o repetare a unor modele istorice de la începutul secolului trecut. În perioada de la finalul Primului Război Mondial până în anii '20, România a fost țintă a Kremlinului prin tentative de destabilizare, culminând cu numeroase arestări pentru terorism. Astăzi, războiul hibrid combină propaganda de la limita legii cu spionajul și sabotajul, încercând să exploateze problemele economice și sociale pentru a induce haos.
