Propunerea Comisiei Europene de a stabili un nou tip de parteneriat cu Canada a generat divergențe semnificative în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Înainte de summitul UE-Canada, discuțiile se concentrează pe denumirea și implicațiile noului statut propus, în timp ce unele capitale europene contestă lipsa consultărilor prealabile cu Ursula von der Leyen. Disputa vizează modul în care va fi definită această relație privilegiată, care ar trebui să fie diferită de modelele aplicate deja pentru Elveția sau Regatul Unit.
Germania conduce opoziția față de utilizarea termenului de „membru asociat” în declarația comună, o poziție susținută și de Franța, Italia și Belgia. Aceste state consideră că statutul propus nu are încă o definiție juridică sau politică clară în cadrul tratatelor europene. Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European, a avertizat că această terminologie poate crea confuzie cu alte forme de asociere existente, deși susține consolidarea legăturilor cu Ottawa.
Pe lângă disputa terminologică, negocierile au scos la iveală fracturi privind cooperarea energetică. Austria se opune includerea unor angajamente privind energia nucleară în declarația comună, însă România, Franța și Slovacia susțin menționarea explicită a acestui domeniu. Pentru București, această poziție are o componentă strategică majoră, având în vedere legătura de lungă durată cu industria canadiană, de la care provine tehnologia reactoarelor de tip CANDU utilizate la Cernavodă.
Consolidarea acestui parteneriat nuclear ar putea aduce oportunități pentru România în materie de investiții și securitate energetică, în special pentru proiectele nucleare naționale. Planul prevede identificarea a șase domenii prioritare, inclusiv apărarea, inteligența artificială și securitatea lanțurilor de aprovizionare. Obiectivele includ și participarea Canadei la programe precum Horizon Europe sau Erasmus, precum și dezvoltarea unor infrastructuri comune de cabluri submarine și gestionarea resurselor critice.
Negocierile urmează să continue luni, 26 octombrie, prin discuții la nivel de ambasadori, înainte de summitul de la Montreal de pe 29–30 octombrie. Acesta îi va reuni pe Ursula von der Leyen, António Costa și premierul canadian Mark Carney. În acest context, Canada caută să își diversifică parteneriatele economice pentru a reduce dependența de Statele Unite, în timp ce UE urmărește să își întărească poziția strategică în fața marilor puteri globale.
Relația economică dintre Uniunea Europeană și Canada este deja reglementată de acordul comercial CETA, aplicat provizoriu din septembrie 2017. România a ratificat acest acord în anul 2020, integrând parteneriatul în cadrul propriului cadru juridic. Noul model de cooperare propus de Comisia Europeană ar putea reprezenta un experiment diplomatic, fiind posibil ca Ottawa să fie singurul partener care va beneficia de un astfel de statut special.
