Guvernul francez a desfășurat negocieri secrete pentru a analiza posibilitatea blocării totale a internetului și a rețelelor sociale în perioadele de proteste violente. Ministerul de Interne de la Paris a urmărit identificarea unor soluții tehnice menite să restricționeze accesul populației la platformele digitale, în scopul de a limita capacitatea de coordonare a manifestanților în zonele considerate critice. Această strategie a fost abordată prin discuții directe cu operatorii de telecomunicații din țară.
Solicitarea a fost transmisă direct de prim-ministrul Sébastien Lecornu către infrastructura de comunicații, cerându-le operatorilor să fie pregătiți pentru blocarea accesului la platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat și X. Informația a fost publicată inițial de Politico și ulterior confirmată prin documente oficiale, conform raportărilor Antena 3 CNN. Oficialii din cabinetul lui Lecornu, precum și reprezentanți din Ministerul Tehnologiei și Ministerul de Interne, nu au negat existența acestei scrisori sau a măsurii propuse.
Motivul principal al acestui demers radical a fost teama că violențele survenite pe 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în perioada următoare, în ciuda faptului că incidentele reale din teren au fost mai puține. Un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații a declarat că scopul era blocarea canalelor de comunicare utilizate de bandele pentru organizare. Totuși, o astfel de măsură ar fi afectat și comunicarea protestatarilor pașnici, fiind tehnic dificil de aplicat doar într-un anumit cartier.
Pe lângă blocarea rețelelor, Guvernul a evaluat și o alternativă mai puțin drastică, care vizează dezactivarea funcțiilor de geolocalizare pentru a preveni adunările spontane ale unor persoane necunoscute între ele. Întreruperea accesului la internetul mobil a fost considerată riscantă, deoarece ar putea cauza perturbări majore în servicii esențiale, inclusiv sistemele de supraveghere, comunicațiile de urgență și plățile mobile. Această abordare tehnică reflectă dificultatea de a izola traficul de date fără a afecta funcționarea infrastructurii critice.
În paralel, Parlamentul de la Paris dezbate proiectul de lege „cine strică, plătește”, care introduce răspunderea financiară pentru participanții la revolte. Noul proiect obligă platformele să elimine conținutul care incită la agresiuni, furturi sau distrugeri în maximum 24 de ore, iar conținutul care îndeamnă la insurecție trebuie eliminat în doar o oră. Alți parlamentari propun monitorizarea tulburătorilor prin supraveghere video bazată pe algoritmi sau sancționarea platformelor de comerț online care nu previn vânzarea de bunuri furate.
Aceste discuții privind controlul digital și ordinea publică se încadrează într-un context de reglementări stricte ale spațiului informațional european. Guvernele din Uniunea Europeană caută echilibrul între securitatea națională și libertățile digitale, în condiții de instabilitate socială. Măsurile propuse în Franța reflectă o tendință de consolidare a controlului asupra infrastructurii de comunicații pentru a gestiona riscurile de ordine publică.
