Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au purtat pe 27 octombrie 2026 o convorbire telefonică extinsă cu Vladimir Putin, de la Helsinki. Inițiativa a fost organizată în consultare cu Ucraina și a servit ca continuare a unei întâlniri de la Oslo, unde liderii nordici s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski și cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Deși discuția era programată pentru douăzeci de minute, aceasta a durat nouăzeci de minute, evidențiind distanțele mari dintre poziții.
Convorbirea a fost abordată de liderii nordici din perspectivă geografică și pragmatică, având în vedere statutul de vecini ai Rusiei. Alexander Stubb a descris apelul ca fiind un „semimaraton”, în timp ce Jonas Gahr Støre a subliniat că discuția a fost directă. Pentru Stubb, acesta a fost primul contact direct cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului în martie 2024. În contrast, Støre a mai avut o experiență similară în martie 2022, când a discutat o oră cu liderul rus în plină ofensivă asupra Kievului.
Din partea Kremlinului, portparolul Dmitri Peskov a transmis că pacea depinde de luarea în considerare a intereselor Rusiei fără condiții. Agenția TASS a raportat că discuțiile au vizat securitatea în zona Mării Baltice și în nordul Europei. Moscova a invocat „cauzele profunde” și „realitățile din teren”, termeni care, conform surselor, vizează cerințele de a recunoaște teritoriile ocupate și de a returna NATO la configurația de dinainte de 1997. Rusia a declarat, însă, că acest dialog nu a adus elemente noi.
Versiunea ucraineană, transmisă de Volodimir Zelenski imediat după apel, a fost mult mai specifică. Liderii nordici i-au solicitat lui Putin pași reali pentru protejarea infrastructurii energetice și a securității alimentare. Contextul a fost marcat de o încetare limitată a focului la Oleșki, în regiunea Herson, valabilă până la 1 noiembrie pentru scopuri umanitare. În timp ce Ucraina a văzut în acest gest o dezescaladare, Vladimir Putin a descris Oleșki drept o „localitate rusească”, menținând disputa asupra controlului teritorial.
Reacțiile din restul Scandinaviei au fost diverse, generând o fractură diplomatică. Premierul danez Mette Frederiksen și-a exprimat scepticismul, criticând acțiunile care par să se desfășoare „pe la spatele” restului Nordului. În Suedia, premierul Ulf Kristersson a declarat că nu a fost informat în prealabil, deși nu a manifestat opoziție față de demers. Alexander Stubb a susținut însă în fața Consiliului Nordic că toți aliații esențiali au fost informați, în timp ce Jonas Gahr Støre a argumentat că Norvegia și Finlanda au responsabilitatea propriilor interese de securitate.
Acest dialog nordic pregătește negocierile mediate de Statele Unite de la Abu Dhabi, programate pentru noiembrie, unde se preconizează o reprezentare europeană. Pentru securitatea regională, acest eveniment subliniază riscul ca Europa să vorbească pe voci separate, un fenomen pe care Kremlinul îl folosește pentru a fragmenta unitatea continentului. În acest context, securitatea flancului estic și a Mării Negre rămâne un subiect critic, unde deciziile pot fi luate de actori externi dacă nu există o voce coordonată.
