Infrastructura critică din Republica Moldova, inclusiv Aeroportul Internațional Chișinău și Agenția de Servicii Publice (ASP), utilizează de ani de zile software-ul rusesc Trassir pentru supraveghere video. Deși autoritățile moldovenești susțin că aceste sisteme nu reprezintă un pericol pentru securitate, investigațiile arată că dependența de tehnologia din Rusia expune instituții strategice unor riscuri potențiale. Utilizarea acestui software este extinsă și în alte sectoare, de la sălile de bacalaureat până la căminele studențești din Chișinău.
Aeroportul Internațional Chișinău utilizează echipamente Trassir încă din perioada 2015-2019, sub administrarea fostei companii „Avia Invest”. Administrația actuală a confirmat că sistemul este utilizat de cel puțin șapte ani, însă detalii despre costurile inițiale sau furnizori rămân necunoscute. În aprilie 2025, o licitație a indicat faptul că aeroportul solicită exclusiv produse compatibile cu Trassir, invocând necesitatea de a menține compatibilitatea cu infrastructura existentă. Sergiu Spoială, administratorul aeroportului, a declarat că înlocuirea sistemului este o măsură planificată pe termen mediu.
Agenția de Servicii Publice (ASP), responsabilă pentru emiterea pașapoartelor și permiselor de conducere, folosește tot Trassir din anul 2019. Licența actuală pentru această instituție este valabilă până la sfârșitul anului 2026. În ciuda avertizărilor primite în 2025 privind riscurile software-ului rusesc, oficialii ASP au justificat continuarea utilizării prin necesitatea de a respecta termenii de exploatare și cerințele de compatibilitate tehnică. Reprezentanții instituției susțin că datele sunt securizate prin canale criptate și nu părăsesc sistemul agenției.
Software-ul Trassir este produs de compania DSSL din Moscova, care a fost inclusă în Registrul unic al programelor rusești încă din 2016. Deși sediul companiei a fost mutat în Emiratele Arabe Unite, fondatorul Igor Oleinik a recunoscut că dezvoltarea și producția rămân în Rusia, în zona Zelenograd. Experimente realizate de jurnaliștii de la Schemes au demonstrat că, atunci când echipamentele sunt conectate la internet, acestea trimit date către servere din Moscova, prin intermediul unor adrese IP asociate cu Digital Network, o companie rusă care a colaborat cu serviciile de securitate ale FSB.
Contextul securității cibernetice este agravat de experiența din Ucraina, unde peste 10.000 de dispozitive Trassir au fost instalate între 2016 și 2023, inclusiv la centrala nucleară de la Cernobîl. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetă (STISC) din Republica Moldova a emis recomandări pentru minimizarea riscurilor, sugerând evitarea conectării la internet sau cloud. Totuși, procesul de actualizare periodică a sistemelor Trassir implică, prin definiție, conectarea la serverele din Moscova pentru descărcarea pachetelor de actualizare, ceea ce rămâne un punct sensibil.
În Republica Moldova, gestionarea riscurilor de securitate cibernetică și protecția infrastructurii critice reprezintă o provocare constantă în contextul instabilității regionale. Autoritățile locale încearcă să echilibreze necesitatea de modernizare tehnologică cu imperativele de securitate națională, în timp ce dependența de furnizori din statele care utilizează tehnologia în scopuri de monitorizare strategică rămâne o problemă de securitate de prim rang.
