Disputa privind obligativitatea serviciului militar în Israel a generat noi diviziuni politice, punând la încercare loialitățile de lungă durată ale comunității ultraortodoxe. Într-un context marcat de incertitudine, această comunitate, cunoscută sub numele de haredimi, poate deveni factorul decisiv în alegerile generale programate pe 27 octombrie. Evoluția politică este influențată de presiunea socială și juridică de a integra bărbații ultraortodocși în rândurile armatei, o problemă care a devenit centrală după atacurile din 7 octombrie 2023.
Comunitatea ultraortodoxă reprezintă 14,3% din populația Israelului și este caracterizată printr-o structură conservatoare, unde membrii urmează instrucțiunile rabinilor. Până recent, aceștia susțineau aproape automat guvernele de dreapta conduse de Benjamin Netanyahu, însă situația s-a schimbat. În fiecare an, aproximativ 13.000 de bărbați haredimi ating vârsta de recrutare de 18 ani, însă mai puțin de 10% dintre aceștia aleg să se înroleze, preferând dedicarea studiului religios.
Tensiunile au crescut odată cu criticile rezerviștilor care revin din misiuni, aceștia privind cu resentimente scutirile acordate ultraortodoxilor. Benjamin Netanyahu a încercat să protejeze acest statut prin legislație, însă eforturile sale au eșuat după ce Curtea Supremă a intervenit în 2024. Această confruntare juridică a dus la fragmentarea politică a haredimilor în două noi facțiuni disidente, care nu mai oferă sprijinul necondiționat pe care îl oferau partidelor Shas și Iudaismul Unit al Torei.
Partidul „Culoarea neagră” a apărut ca o forță care promite protecția împotriva înrolării forțate, fiind susținut de cei care protestează în stradă împotriva recrutării. În contrast, partidul Haredi Public, condus de Moti Leitner, caută un compromis cu societatea israeliană. Leitner beneficiază de popularitate în rândul tinerilor haredimi, o categorie demografică majoră, având în vedere că aproximativ 57% dintre membrii acestei comunități au sub 20 de ani.
Impactul acestor schimbări asupra partidei Likud este semnificativ, în condiția în care Benjamin Netanyahu se confruntă cu acuzații de corupție și critici privind securitatea națională. Deși partidele noi ar putea să nu depășească pragul electoral de 3,25% din prima încercare, ele pot influența rezultatul final sau un eventual al doilea tur de scrutin. În acest moment, loialitatea rabinilor este mai puțin evidentă, existând riscuri de participare scăzută la vot din cauza dezamăgirii față de liderii politici.
Sistemul electoral din Israel funcționează pe baza unui prag de reprezentativitate în Knesset, care determină capacitatea micilor partide de a acționa ca factor de echilibrare în coaliții. În perioade de instabilitate politică, aceste grupări pot determina formarea unui guvern sau pot bloca procesul de constituire a unei majorități, influențând direct direcția strategică a țării.
