China se îndreaptă spre o poziție de leadership tehnologic comun cu Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale până la sfârșitul deceniului. Conform unui raport Bloomberg Intelligence, Beijingul ar putea deveni lider mondial în dezvoltarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) până în 2030. Această evoluție indică o schimbare în raporturile de putere tehnologică, în timp ce companiile americane ar putea menține doar un avans modest în dezvoltarea celor mai performante modele de inteligență artificială.
Analiza estimează că China va deveni lider în opt dintre cele 17 domenii tehnologice strategice monitorizate. Deși în prezent companiile chineze sunt în urma competitorilor americani în sectoare esențiale, precum producția de semiconductori sau componente pentru rețelele optice, raportul prevede că acestea vor ajunge la un nivel competitiv. Beijingul ar putea beneficia de un avantaj specific în implementarea tehnologiei la costuri mai reduse, datorită experienței în optimizarea software-ului.
Pe lângă inteligența artificială, China este proiectată să devină lider mondial în producția de automobile electrice, sisteme de stocare a energiei și produse biofarmaceutice. În prezent, țara ocupă deja o poziție de lider în producția de roboți humanoizi și în anumite segmente ale industriei construcțiilor navale. De asemenea, volumul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare din China a ajuns deja din urmă după nivelul înregistrat de Statele Unite.
În ciuda acestui progres tehnologic, economia chineză se confruntă cu o încetinire. Bloomberg Economics estimează o creștere medie anuală de 3,6% pentru China în următorul deceniu, un ritm inferior celor 5,2% consemnate în ultimii trei ani. Deși inteligența artificială și automatizarea ar putea atenua presiunile generate de reducerea forței de muncă și de slăbirea pieței imobiliare, experții avertizează că aceste tehnologii nu vor putea opri singure tendința de încetinire economică pe termen lung.
Companiile chineze din sectorul AI se confruntă cu dificultăți legate de profitabilitate, încercând să transforme inovațiile în surse sustenabile de venituri. Competiția prin reducerea prețurilor pune presiune pe marjele de profit, iar disputele comerciale cu Statele Unite și Uniunea Europeană pot limita accesul la piețe profitabile sau la componente avansate. Totuși, Bloomberg Intelligence consideră că restricțiile comerciale vor schimba doar distribuția geografică a expansiunii industriale chineze, fără a o opri complet.
Rivalitatea tehnologică dintre marile puteri este un fenomen global care afectează multiple sectoare de producție. Recent, Uniunea Europeană a convenit asupra unor restricții privind importurile de automobile din China, din cauza temerilor că producătorii chinezi ar putea domina piața vehiculelor de nouă generație, inclusiv segmentul celor electrice. Această tensiune reflectă preocupările largi privind securitatea economică și dominanța industrială în cadrul partenerilor comerciali.
