Summitul ONU privind biodiversitatea, desfășurat la Erevan, s-a încheiat sâmbătă cu noi angajamente pentru protejarea naturii până în anul 2030, însă fără un consens privind suplimentarea finanțării. Aproape 200 de țări nu au reușit să stabilească cine trebuie să contribuie la acoperirea deficitului anual de 700 de miliarde de dolari necesar protejării biodiversității. Această lipsă de acord privind sursele de bani reprezintă principalul obstacol în calea eforturilor globale de conservare a ecosistemelor.
În cadrul conferinței COP17, guvernele au ajuns la un compromis prin care s-au angajat să accelereze punerea în aplicare a Cadrului global pentru biodiversitate. Această decizie vizează intensificarea eforturilor de depășire a provocărilor care împiedică aplicarea măsurilor convenite anterior. Deși ministrul armean al Mediului, Hambardzum Matevosyan, a susținut că negocierii au obținut mai mult decât se aștepta, textul final nu a oferit soluții concrete pentru mobilizarea resurselor financiare masive.
Disputa centrală a opus țările dezvoltate, care au contribuit istoric la degradarea mediului, de statele cu creștere economică accelerată care sunt acum considerate suficient de bogate pentru a contribui la finanțare. State precum China, Arabia Saudită, Rusia și Argentina s-au opus introducerii unor criterii bazate pe nivelul veniturilor pentru stabilirea obligațiilor financiare. În schimb, țări precum Germania, Islanda, Uzbekistan și Spania au asumat noi angajamente financiare în valoare de 1,8 miliarde de dolari pentru fonduri specifice.
Negociatorii au discutat și despre necesitatea atragerea companiilor care beneficiază de pe urma resurselor naturale pentru a sprijini proiectele de conservare prin intermediul Fondului Cali. Totodată, au existat divergențe privind formulările referitoare la implicarea popoarelor indigene în procesul de luare a deciziilor din cadrul Convenției ONU privind diversitatea biologică. De asemenea, statele au recunoscut nevoia de a reduce subvențiile care finanțează activități economice dăunătoare naturii, transformând reforma acestora într-un element central al agendei.
În ciuda blocajelor, participanții au salutat decizia de a proteja 30% din suprafețele terestre și marine ale planetei până în 2030. Obiectivul de a majora finanțarea pentru biodiversitate la 200 de miliarde de dolari anual rămâne o țintă strategică pentru comunitatea internațională. Directorul executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, Inger Andersen, a subliniat că multilateralismul a prevalat, permițând găsirea unui spirit de compromis pentru sprijinirea progreselor reale pentru planetă.
Eforturile de conservare a biodiversității sunt critice, având în vedere că un milion de specii sunt în prezent amenințate cu dispariția. Deși peste 250 de milioane de hectare de teren sunt în proces de restaurare la nivel mondial, deficitul de finanțare rămâne critic. Problemele nerezolvate de la Erevan vor fi abordate la următoarea conferință COP, programată pentru anul 2028 în Ecuador, când statele vor trebui să transforme promisiunile politice în acțiuni concrete.
