Rusia își asumă acum în mod deschis o politică imperială de expansiune, conform unor publicații pro-Kremlin care subliniază dorința de recuperare a unor teritorii istorice. Această schimbare de retorică coincide cu avertismentele transmise de Vladimir Putin către Europa, liderul rus afirmând că Moscova este pregătită pentru un conflict, deși nu dorește unul. În paralel, autoritățile ruse resping categoric orice implicare în incidentele de sabotaj raportate pe teritoriul României.
Prin intermediul unor producții cinematografice precum „Nașterea imperiului”, Moscova promovează conceptul de Marea Rusie istorică și necesitatea de a recupera pământuri rusești străvechi. Filmul face referire la figura lui Petru I și la contextul istoric în care Rusia și-a consolidat statutul de supraputere prin mobilizare și gândire strategică. Această viziune pune accent pe dreptatea istorică și pe ideea că Rusia are tendința de a recapătă ceea ce consideră că îi aparține prin dreptul istoric.
În cadrul summit-ului Rusia-Africa, Vladimir Putin a descris relația cu statele africane ca fiind un parteneriat natural pentru construirea unei ordini mondiale multipolare. El a susținut că această nouă ordine trebuie să fie liberă de hegemonie și de standarde duble, respectând normele dreptului internațional și Carta ONU. Pentru Moscova, parteneriatul cu Africa reprezintă un pilon esențial în încercarea de a contesta structura actuală de putere globală și de a promova interesele proprii.
Vladimir Putin a adresat și un avertisment direct către Europa, susținând că această regiune nu va putea obține o înfrângere strategică a Rusiei nici până în anul 2030. Deși a menționat că Rusia nu dorește un război cu Europa, președintele a subliniat că Moscova este pregătită pentru un astfel de scenariu dacă situația va escalada. El a avertizat că, în cazul unei acțiuni prea îndrăznețe, nu va mai exista niciun învingător în conflictul rezultat.
Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a respins acuzațiile privind un incendiu la un depozit de lângă o unitate militar-industrială din Brașov, numindu-le „fantezii ale serviciilor secrete române”. Diplomatul a susținut că Rusia nu comite acte de sabotaj pe teritoriul statelor străine și a atribuit responsabilitatea pentru astfel de incidente regimului ucrainean. De asemenea, Lipaev a respins acuzațiile privind amenințările la adresa navelor comerciale din Marea Neagră, invocând acțiunile Ucrainei.
Contextul securitar regional este marcat de o tensiune crescută, manifestată prin alerte constante de tip RO-Alert în zone precum Iași sau Neamț. Aceste mesaje sunt emise în urma detectării posibilelor incursiuni ale dronelor, necesitând adesea decolarea de urgență a avioanelor F-16 pentru protejarea spațiului aerian. Aceste incidente de securitate reflectă vulnerabilitatea frontierelor în fața riscurilor de proximitate din zona conflictului actual.
