Vladimir Putin a avertizat, în cadrul unei conferințe de presă organizate după summitul Rusia-Africa, că Moscova este pregătită pentru un potențial conflict cu Europa, deși susține că nu își dorește un astfel de scenariu. Președintele rus a folosit o analogie cu situația din Strâmtoarea Ormuz pentru a descrie riscurile escaladării tensiunilor în Marea Baltică. El a sugerat că o instabilitate în această regiune europeană ar putea transforma rutele maritime într-zone de conflict blocat militar.
Analogia cu Strâmtoarea Ormuz face referire la o rută comercială critică prin care trecea, înainte de conflictul dintre SUA și Iran, aproximativ un sfert din producția globală de petrol, fiind în prezent marcată de atacuri asupra vaselor petroliere. Vladimir Putin a menționat că, deși susține respectarea dreptului internațional maritim, există riscul ca cineva să dorească o situație similară celei din Golful Persic în Marea Baltică. Această retorică subliniază pericolul pe care îl reprezintă perturbarea fluxurilor comerciale internaționale.
Tensiunile din Marea Baltică sunt alimentate de măsurile europene de inspecție și oprire a „flotei fantomă” de petroliere, prin care Rusia își exportă petrolul pentru a ocoli sancțiunile. Moscova a avertizat anterior că orice blocadă sau confiscarea navelor sale civile va fi interpretată ca o provocare directă. Președintele rus a subliniat că, într-un război direct între Rusia și Europa, nu vor exista învingători, îndemnând actorii europeni să nu ignore acest fapt.
În ceea ce privește pregătirea militară, Vladimir Putin a ironizat eforturile Uniunii Europene de consolidare a capacităților de apărare până în anul 2030. El a afirmat că economia de război a Rusiei și restructurarea armatei sale sunt deja la un nivel avansat, spre deosebire de statele europene care abia au început procesul de pregătire. Rusia susține că este deja pregătită, în timp ce Europa se concentrează pe atingerea unor ținte de producție de armament pentru următorul deceniu.
În paralel cu retorica dură, liderul rus a manifestat o deschidere pentru restabilirea relațiilor diplomatice, oferind o „ramură de măslin”. El a declarat că este indiferent dacă discuțiile cu țările europene vor avea loc în format plenar, prin intermediul UE, sau prin negocieri bilaterale. Această abordare urmează discuțiilor telefonice recente pe care Putin le-a avut cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și cu premierul Norvegiei, Jonas Støre, sugerând o disponibilitate pentru dialog direct.
Contextul securității maritime europene este marcat de o militarizare crescută, în contextul în care serviciile de informații și oficialii NATO au avertizat asupra capacității Rusiei de a testa sau ataca un stat membru al Alianței Nord-Atlantice până în 2030. Această perspectivă a determinat Uniunea Europeană să stabilească obiective majore de producție de armament și consolidare militară pentru a contracara riscurile geopolitice regionale.
