Letonia a anunțat oficial că refuză să accepte un acord propus în cadrul Uniunii Europene, care presupune ridicarea sancțiunilor împotriva oligarhilor Alișer Usmanov și Mihail Fridman. Această propunere prevede ca, în schimbul eliberării acestora de pe listele de restricții, sancțiunile aplicate aproximativui 3.000 de alte persoane și entități legate de Rusia să fie reînnoite pentru o perioadă de trei ani. Decizia Letoniei pune sub semnul întrebării procesul de unanimitate necesar pentru menținerea regimului de sancțiuni asupra întregii liste.
Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat pe platforma X că țara sa nu susține proiectul de rezoluție din cauza inițiativei de a-i elimina de pe listele sancționate pe Alișer Usmanov și Mihail Fridman. El a subliniat că prelungirea sancțiunilor cu 36 de luni ar reprezenta un pas corect, însă prețul plătit nu poate fi simpla excludere a celor doi indivizi. Kulbergs a avertizat că, dacă nu se ajunge la un consens până la expirarea termenului stabilit, întreaga listă de sancțiuni poate fi pusă în pericol.
Pentru a gestiona această criză diplomatică, Andris Kulbergs și ministrul de externe al țării, Baiba Braže, urmează să colaboreze cu Bruxelles-ul și Parisul pentru a găsi o soluție care să corespundă intereselor Letoniei. Premierul a convocat o ședință de urgență a Consiliului de Miniștri pentru miercuri, în încercarea de a căuta sprijin pentru poziția țării sale în cadrul Uniunii Europene. El a menționat că presiunea europeană asupra Kremlinului trebuie să se intensifice atâta timp cât Rusia continuă războiul.
Impulsul de a ridica sancțiunile împotriva lui Usmanov vine din partea Franței și a Slovaciei, fapt care a generat nemulțumiri în rândul partenerilor europeni și ai Ucrainei. Franța ar fi urmărit această schimbare pentru a obține eliberarea unor cetățeni francezi reținuți în Azerbaidjan, în timp ce Slovacia a insistat anterior pentru excluderea ambilor oligarhi. Luxemburgul a cerut, la rândul său, același tratament pentru Mihail Fridman, deși diplomații UE au indicat că argumentele pentru menținerea sancțiunilor ar putea fi slăbite de acest demers.
Regimul de sancțiuni al Uniunii Europene, care a început să fie implementat încă din anul 2014, vizează persoanele și entitățile responsabile pentru acțiuni care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Lista de restricții include lideri politici, precum Vladimir Putin, elita conducătoare a Rusiei și diverși oligarhi de importanță. Toate măsurile, care constau în înghețarea activelor și interdicții de călătorie, urmează să expire marți la miezul nopții, dacă nu se obține acordul unanim al celor 27 de state membre.
În contextul actual, deciziile privind sancțiunile sunt critice pentru securitatea regională și pentru menținerea presiunii asupra Moscovei. Procesul de reînnoire a restricțiilor necesită un consens politică între toate statele membre ale UE, orice divergență majoră privind excluderea unor indivizi specifici risicând să blocheze întregul mecanism de sancționare aplicat de blocul european.
