Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha, a anunțat că președintele Volodimir Zelenski este pregătit pentru o întâlnire directă cu Vladimir Putin. Această propunere vizează abordarea celor mai sensibile și dificile chestiuni, inclusiv disputele teritoriale, în scopul încercării de a pune capăt războiului. Decizia de a iniția acest canal de comunicare a fost coordonată de Kiev prin intermediul liderilor nordici, care au servit drept mediatori în procesul de negociere.
Procesul diplomatic a inclus o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute între Putin, președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store. Liderii din Finlanda și Norvegia au transmis către Moscova două mesaje esențiale: cererea Ucrainei pentru un armistițiu și propunerea unei întâlniri față în față între președinți. Andrii Sîbiha a subliniat că o astfel de interacțiune ar putea oferi o nouă dimensiune negocierilor actuale.
Pe lângă discuțiile despre teritorii, șeful diplomației ucrainene a menționat că dialogul direct ar putea facilita măsuri de consolidare a încrederii. Printre acestea se numără organizarea schimburilor de prizonieri și procesul de returnare a copiilor ucraineni care au fost răpiți de către Rusia. Kievul a precizat că locația întâlnirii nu este o prioritate, cu condiția ca aceasta să nu fie Moscova sau Belarus, respingând astfel invitația Rusiei de a vizita capitala sa.
În contextul actual, se preconizează ca negocierile trilaterale între Ucraina, SUA și Rusia să continue la Abu Dhabi în luna noiembrie. Andrii Sîbiha a declarat că aceste discuții vor testa dacă Rusia are intenții reale de a utiliza mijloace diplomatice pentru a încheia conflictul. Deși momentan Kievul nu observă semne de o astfel de voință, oficialul a exprimat speranța că acest canal de comunicare cu Putin va rămâne deschis.
Andrii Sîbiha a solicitat totodată o implicare mai activă a Europei în procesul de pace, subliniind necesitatea ca UE să vorbească cu o singură voce. Ministrul a observat că administrația Trump pare să facă pași care satisfac cerințele Rusiei, menționând presiuni din partea SUA pentru schimbarea conducerii din Ucraina și reluarea achizițiilor de motorină rusească. Totuși, el a reiterat că implicarea Washingtonului este indispensabilă pentru obținerea unor garanții de securitate reale.
Eforturile de mediere diplomatică au intensificat în urma escaladării violenței militare, Rusia lansând 100 de rachete balistice asupra Ucrainei în doar două săptămâni. Această presiune militară constantă a determinat Kievul să caute canale diplomatice suplimentare prin Finlanda și Norvegia. În acest cadru, rolul Europei este văzut ca o completare a diplomației conduse de SUA, nu ca o înlocuire a acesteia în procesul de negociere.