O dispută diplomatică între Ungaria și Ucraina a izbucnit în urma lansării inițiativei de cooperare regională de către președintele ucrainean Zelenski. Conflictul a apărut după ce Ungaria a fost prezentată oficial printre cele opt state participante la formatul de cooperare. Totuși, premierul ungar Péter Magyar a declarat că, deși Budapesta a primit o invitație oficială, guvernul său a refuzat în mod explicit să se alăture acestei inițiative internaționale.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a reacționat rapid la afirmațiile premierului ungar, criticând poziția de la Budapesta. Sybiha a descris declarațiile lui Magyar drept inutile și confruntaționale, acuzând noul guvern ungar de menținerea unei politici de obstrucționare și izolare față de Ucraina. Această abordare este comparată de către autoritățile de la Kiev cu politica condusă anterior de fostul premier Viktor Orbán, semnalând o continuitate în relațiile tensionate dintre cele două state.
Premierul Péter Magyar a argumentat că este inacceptabil pentru o țară suverană să fie inclusă într-o cooperare internațională fără consultarea și acordul prealabil. Pentru a ilustra situația, Magyar a folosit o analogie cu formarea unei echipe de fotbal într-un sat vecin, unde un necunoscut este anunțat ca membru al echipei fără a fi întrebat. Deși un reprezentant diplomatic ungar a fost prezent la summitul inaugural din vestul Ucrainei, Ungaria nu a semnat documentul final al reuniunii.
Pe lângă disputa privind formatul regional, tensiunile au crescut și în domeniul energetic, în urma unui acord între Naftogaz și grupul MOL. Proiectul vizează construirea unor facilități de depozitare a petrolului în Ungaria pentru a proteja aprovizionarea în cazul unor atacuri rusești asupra infrastructurii. Totuși, partidul Fidesz a criticat acest acord, iar Péter Magyar a declarat că, sub guvernarea sa, astfel de facilități nu vor fi construite la frontiera cu Ucraina sau în zone similare fără aprobarea autorităților.
Situația actuală marchează o schimbare față de perioada de după alegerile din aprilie, când guvernul ungar a indicat o dorință de relații mai pragmatice cu Kievul. Atunci, Ungaria a renunțat temporar la veto-ul privind negocierile de aderare ale Ucrainei la UE, în schimbul unor garanții pentru minoritatea maghiară. Ulterior, Budapesta și-și-a reactivat veto-ul, invocând lipsa progreselor necesare, ceea ce a reîntorsat relațiile bilaterale într-un regim de neînlegere și suspiciune reciprocă.
Inițiativa „Cei Opt din Carpați”, lansată de Zelenski pe 18 septembrie, urmărește cooperarea regională în domenii strategice precum securitatea, energia, logistica și investițiile. Conform Kievului, formatul reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Serbia și Ungaria. Tensiunile actuale pun sub semnul întrebării capacitatea acestui grup de a funcționa ca un mecanism de colaborare eficient între statele membre, în ciuda obiectivelor comune de securitate regională.
