Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, într-un moment marcat de o mișcare de protest studențeasca de amploare. Această mobilizare socială încearcă să îl înlăture de la putere pe liderul populist Aleksandar Vucic, reprezentând cea mai mare provocare pentru regimul său din ultimul deceniu. Procesul electoral a început la ora locală 07:00, secțiile de votare din Belgrad și Novi Sad fiind marcate de cozi neobișuit de lungi încă de la deschidere.
Protestele care au dus la convocarea acestor alegeri au fost declanșate de decesul a 16 persoane în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad, în anul 2024. Mișcarea studențeasca a condus demonstrații timp de aproape doi ani, solicitând eradicarea corupției și combaterea autoritarismului. Grupul de studenți a lansat o listă electorală formată din 250 de candidați, printre care profesori universitari, actori și fermieri, sub coordonarea cardiologului Ilija Srdanovic.
Aleksandar Vucic, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru, se bazează pe un suport electoral solid. Acesta a promis creșteri salariale în sectorul public, pensii mai mari, investiții în sănătate și subvenții pentru cuplurile tinere. Susținătorii săi îi recunosc rolul în modernizarea infrastructurii, prin construcția de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale, considerându-l un lider care a scos țara din obscuritatea economică.
Competiția politică este extrem de strânsă, conform datelor disponibile din sondaje de opinie. Un sondaj Ipsos indică faptul că Partidul Progresist Sârb (SNS) deținător al primului loc are 47% din voturi, în timp ce grupul studenților este la 40%. Totuși, alte chestionare de opinie îl plasează pe grupul studențesc în fruntea preferințelor electorale. Rezultatele parțiale sunt așteptate aproximativ două ore după încheierea votului, programată pentru ora locală 20:00.
Pe plan extern, Aleksandar Vucic menține un echilibru între relațiile cu China și Rusia, fiind în același timp deschis către Uniunea Europeană. Totuși, relațiile cu UE s-au deteriorat din cauza lipsei reformelor judiciare și a corupției. Consiliul Europei a semnalat existența unei retorici ostile la adresa oponenților, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat evenimente care contravine valorilor europene, afectând parcursul de aderare al Serbiei.
Sistemul electoral din Serbia utilizează metoda D'Hondt pentru distribuirea celor 250 de locuri parlamentare prin reprezentare proporțională. Pentru a intra în parlament, listele electorale trebuie să obțină cel puțin 3% din voturi, cu excepția minorităților naționale. O coaliție are nevoie de minimum 126 de locuri pentru a asigura majoritatea și a putea forma un guvern, care trebuie constituit în termen de 90 de zile de la formarea parlamentului.
