Bulgaria organizează duminică un scrutin prezidențial marcat de o competiție neobișnuit de extinsă, implicând un număr record de 27 de candidați. Procesul electoral are loc într-un context geopolitic tensionat, fiind influențat direct de evoluția războiului din Ucraina și de incidentele de securitate din bazinul Mării Negre. Sondajele de opinie o indică drept favorită pe Iliana Iotova, însă analiștii estimează că niciun candidat nu va obține majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur.
Iliana Iotova, jurnalistă de 62 de ani și fostă membră a Parlamentului European, deține un avantaj semnificativ în intențiile de vot. Conform unui sondaj realizat de Market Links în perioada 13-19 octombrie pe un eșantion de 1.006 cetățeni, aceasta este cotată cu 47,3%, în timp ce principalul său adversar, economistul Andrei Gyurov, se află la 30,6%. Iotova, care a fost vicepreședinte în timpul mandatelor lui Rumen Radev, candidează ca independentă, dar beneficiază de susținerea partidului „Bulgaria Progresistă” și a Partidului Socialist.
Andrei Gyurov reprezintă principalul concurent, fiind susținut de opoziția reformistă pro-occidentală. Acesta este un fost viceguvernator al băncii centrale și a ocupat funcția de prim-ministru interimar în primele luni ale anului 2026. Observatorii politici subliniază că Gyurov ar putea avea șanse reale de a o învinge pe Iotova dacă scrutinul va ajunge într-un al doilea tur. Participarea la vot este estimată la sub 40%, ceea ce ar putea declanșa un nou tur de alegeri pe 1 noiembrie.
Securitatea maritimă a devenit un subiect central al campaniei electorale din cauza atacurilor cu drone asupra navelor comerciale. În luna aceasta, cel puțin șapte nave au fost vizate în zona economică exclusivă a Bulgariei și a României, incidentele rezultând cu trei morți și 28 de persoane dispărute. Iliana Iotova a declarat că nu va accepta ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă, pledând pentru rezolvarea conflictului prin negocieri și nu prin forță.
Funcția de președinte în Bulgaria este una cu caracter ceremonial, fără puteri executive directe, deoarece deciziile politice aparțin Parlamentului. Totuși, președintele deține roluri strategice, fiind comandantul forțelor armate, având dreptul de veto asupra legilor, semnând tratate internaționale și numind ambasadori. Mandatul este de cinci ani, iar președintele poate ocupa funcția pentru un maximum de două mandate consecutive, fiind ales prin vot direct de către cetățeni.
Bulgaria menține o direcție pro-occidentală, fiind membră NATO din 2004 și membră a Uniunii Europene din 2007. Deși majoritatea partidelor din Parlament susțin integrarea europeană, societatea rămâne împărțită din cauza legăturilor istorice și culturale cu Rusia. Rezultatul acestui scrutin va determina modul în care țara gestionează relațiile cu partenerii occidentali și cu Moscova, în special în ceea ce privește menținerea sau ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.
