Rezultatele alegerilor parlamentare din Serbia au marcat înfrângerea lui Aleksandar Vucic în fața mișcării Lista Studenților, un eveniment care a generat reacții imediate din partea Federației Ruse. Kremlinul a luat act de rezultatele scrutinului, exprimându-și aprecierea pentru contribuția adusă de fostul președinte la dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că Aleksandar Vucic va rămâne activ pe scena politică, în ciuda pierderii puterii.
În cadrul declarațiilor sale, Dmitri Peskov a transmis speranța că noua forță politică, Lista Studenților, va acționa într-un mod constructiv pentru continuarea relațiilor bilaterale. Kremlinul a menționat că speră ca această entitate să înțeleagă faptul că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei. Această poziție oficială vine într-un moment de tranziție majoră, după ce partidul SNS al lui Aleksandar Vucic a pierdut controlul asupra parlamentului, în urma unui proces de erodare a sprijinului popular.
Ascensiunea Listei Studenților a fost declanșată de o tragedie survenită la 1 noiembrie 2024, când acoperișul de beton din fața gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând 16 victime. Acest accident a fost perceput ca un simbol al corupției generalizate, impulsionând proteste zilnice împotriva neglijenței guvernului. Mișcarea a reușit să transforme elanul emoțional într-o organizare politică capabilă să câștige toate cele 250 de locuri din parlament, deși lista de candidați nu conținea niciun student.
Deși nu au ocupat funcții parlamentare, studenții au propus un program de 11 puncte axat pe eradicarea corupției și reforma mediului de comunicare. Printre noii deputați se numără figuri precum cardiologul Ilija Srdanović, fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Soskic, sau actorul Tihomir Stanic. Acești reprezentanți au sarcina de a implementa reforme care să includă epurarea funcționarilor implicați în reprimarea protestatarilor și oprirea recrutării politice în întreprinderile publice.
Alegerile au reprezentat un moment de cotitură, fiind descrise de experți ca un referendum privind viitorul țării și statul de drept. Mișcarea a reușit să unească diverse segmente ale societății, inclusiv fermieri și judecători, împotriva regimului anterior. În timp ce susținătorii mișcării au sărbătorit în orașe precum Belgrad, Novi Sad și Niš, Aleksandar Vucic a acuzat protestatarii de tentative de destabilizare, sugerând sprijin din partea unor țări europene și a statului profund american.
Transformarea protestelor de pe străzi în victorii la urne a marcat sfârșitul unei ere de 14 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vucic în Serbia. Această evoluție reflectă o schimbare profundă în dinamica puterii la nivel regional, unde mișcări sociale fără lideri tradiționali au reușit să înlocuiască structurile de guvernare consacrate prin mobilizarea civică și organizarea electorală riguroasă.
