Alegerile parlamentare anticipate din Serbia au dus la o schimbare radicală a peisajului politic, președintele Aleksandar Vučić recunoscând public înfrângerea sa. Partidul de guvernământ SNS a fost depășit de coaliția civică „Lista Studenților” (Lista Studenților-Studenții Câștigă), o mișcare care a reușit să capitalizeze nemulțumirea socială. Rezultatele preliminare indică faptul că noua forță politică va obține între 135 și 140 de locuri în parlament, în timp ce formațiunea lui Aleksandar Vučić va rămâne cu 105 mandate.
În urma anunțării rezultatelor, Aleksandar Vučić a lansat acuzații nefondate, susținând că mișcarea studenților beneficiază de sprijinul unor state europene și al „statului paralel american”. Liderul sârb, care conduce de la vârful puterii din 2014 ca prim-ministru și din 2017 ca șef al statului, a declarat că această nouă entitate politică va eșua rapid. Totuși, victoria coaliției a declanșat sărbători masive în orașe precum Belgrad, Novi Sad și Niș, simbolizate prin demontarea taberei pro-guvernamentale „Ćaciland” din fața parlamentului.
„Lista Studenților” funcționează ca un fenomen politic atipic, fără o structură tradițională de partid sau lideri clasici. În loc de studenți, coaliția a ales 250 de candidați din societatea civilă, inclusiv medici, profesori, artiști și experți, pentru a implementa un manifest anticorupție în 11 puncte. Printre noii parlamentari se numără cardiologul Ilija Srdanović, fostul jucător de baschet Dejan Bodiroga, actorul Tihomir Stanić, solistul de operă Nikola Mikić și Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei.
Programul noilor reprezentanți vizează eradicarea corupției prin crearea unei unități speciale de poliție și epurarea funcționarilor implicați în crima organizată sau în reprimarea protestelor. De asemenea, mișcarea urmărește eliberarea presei publice de controlul politic și oprirea angajărilor bazate pe fidelitatea față de partid în companiile de stat. Deși Ilija Srdanović a condus campania de imagine, analiștii indică faptul că Dejan Šoškić ar putea prelua funcția de prim-ministru, având o viziune clară asupra reformelor economice.
Ascensiunea acestei forțe a fost accelerată de tragedia din 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând 16 victime. Acest incident a transformat protestele universitare într-o mișcare națională care a inclus sindicate, magistrați și fermieri. Tensiunile au crescut constant, ducând la demisia prim-ministrului în ianuarie 2025 și la cele mai mari proteste din istoria recentă a țării în martie 2025, context care a forțat convocarea alegerilor de duminică.
Această victorie electorală reflectă o perioadă de instabilitate politică profundă în Serbia, caracterizată de o erodare masivă a sprijinului pentru regimul condus de Aleksandar Vučić. Procesul de tranziție către o administrație bazată pe experți din societatea civilă vine după ani de presiune socială constantă și crize politice majore, care au transformat acest scrutin într-un referendum decisiv privind direcția strategică a statului sârb.
