Lista Studenților a obținut o victorie electorală majoră în Serbia, reușind să învingă alianța condusă de Partidul Progresist Sârb (SNS). În urma votării, această mișcare de protest a reușit să capteze aproximativ 53% din voturi, depășind semnificativ pragul de popularitate al actualului lider. Alianța condusă de Aleksandar Vučić s-a oprit la un nivel de circa 39%, marcând astfel sfârșitul unei ere de peste 14 ani de guvernare cu mână forte.
Rezultatul electoral este marcat de o structură politică neobișnuită, în care nicio altă forță politică nu a reușit să depășească pragul de 3%. Singurii reprezentanți care vor intra în Parlament alături de câștigători sunt cei ai minorităților naționale, care nu sunt supuși acestei reguli de prag. Această configurație reflectă o concentrare masivă a votului în jurul mișcării studențești, care a reușit să unească diverse curente ideologice sub o singură banner.
Lista Studenților este caracterizată printr-o eterogenitate ideologică extremă, reuniind persoane care susțin integrarea în Uniunea Europeană cu altele care preferă apropierea de Rusia. În cadrul acestei coaliții se regăsesc atât activiști, cât și profesori universitari respectați, de la stânga la dreapta politică, de la progresiști la conservatori. Singurul punct comun care a permis această alianță este dorința colectivă de a restaura statul de drept în țară.
Campania electorală a fost marcată de tensiuni constante și acuzații de manipulare a procesului democratic. Criticii îl acuză pe Aleksandar Vučić de corupție, de control asupra mass-mediei și de atribuirea contractelor publice către persoane apropiate partidului. Pe parcursul zilei votului au fost raportate incidente, inclusiv agresiuni asupra cetățenilor care susțineau studenții, însă în noaptea victoriei, atmosfera în Belgrad a fost una de sărbătoare.
Deși victoria este consolidată, provocările pentru noul guvern sunt semnificative, având în vedere că multe municipalități rămân sub controlul SNS. Se discută frecvent despre posibilitatea ca Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale și profesor de economie, să preia conducerea. De asemenea, Serbia trebuie să gestioneze relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia și Kosovo, într-un context în care Aleksandar Vučić a adoptat deja retorica unei viitoare formațiuni de opoziție.
Revolta care a dus la această schimbare de paradigmă a început după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad la sfârșitul anului 2024. Accidentul a provocat moartea a 16 persoane și a scos la iveală suspiciuni de corupție politică în procesul de renovare a infrastructurii. Sloganul „Corupția ucide!” a servit drept motor pentru manifestațiile studențești care au transformat Serbia într-un câmp de luptă pentru transparență și siguranță publică.