Președintele rus Vladimir Putin a evaluat pozitiv rezultatele celui de-al treilea summit Rusia-Africa, desfășurat la Moscova sub motto-ul „Pentru pace, securitate și dezvoltare”. În cadrul unei conferințe de presă, liderul rus a susținut că acest eveniment va oferi un impuls puternic cooperării dintre cele două părți. La summit au participat 21 de lideri ai națiunilor africane, delegații de nivel înalt din majoritatea țărilor continentului și reprezentanți ai structurilor de integrare africane.
În urma discuțiilor, Rusia și țările africane au adoptat planul de acțiune 2027-2029 pentru Forumul Parteneriatului Rusia-Africa. Acest document vizează dezvoltarea legăturilor în domeniile economice, comerciale, sociale și umanitare. Rezultatele sunt consolidate în Declarația de la Moscova, prin care participanții reafirmă angajamentul față de o ordine mondială multipolară, bazată pe dreptul internațional și Carta ONU. De asemenea, s-a decis organizarea regulată a acestor summituri în viitor.
Vladimir Putin a propus ca Africa să obțină o reprezentare în Consiliul de Securitate al ONU, lăsând decizia privind modul de reprezentare — prin voce unică sau prin rotație — în mâinile partenerilor africani. Pe planul educațional și alimentar, Moscova intenționează să crească numărul de studenți africani în universitățile ruse și să continue livrările de cereale, atât prin contracte, cât și gratuit. Rusia va adapta tehnologiile agricole pentru a permite continentului să exporte produse.
Cooperarea va include și domeniul sănătății, prin extinderea programului de asistență pentru combaterea infecțiilor până în 2029, prin transferul de laboratoare mobile și medicamente. În sectorul energetic, partenerii au manifestat interes pentru micile centrale nucleare, domeniul în care compania Rosatom deține o prezență majoră. Rusia a menționat că investește aproape 25 de miliarde de dolari într-o singură centrală din Egipt, fiind responsabilă pentru 28 din cele 32 de unități nucleare construite de terți în străinătate.
În ceea ce privește relațiile cu Europa, Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război, dar este pregătită să răspundă provocărilor. El a menționat discuții cu președintele finlandez Alexander Stubb și cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store, subliniind importanța respectării dreptului maritim în Marea Baltică. Liderul rus a avertizat că o escaladare în Baltică ar putea duce la o situație similară cu cele din Strâmtoarea Hormuz sau Golful Persic, pe care Rusia nu dorește să le vadă în regiune.
Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate ridicată a securității maritime și a fluxurilor comerciale globale. În timp ce anumite zone de conflict afectează profiturile marilor companii petroliere, precum BP, și implică mediatori pentru negocieri între state precum Iranul și SUA, tensiunile rămân ridicate și în regiunea Mării Negre și a Mării Baltice, influențând direct prioritățile de securitate ale marilor puteri.
