Sute de proprietăți deținute de cetățeni ruși sau persoane cu legături cu Moscova, situate în apropierea unor baze NATO și a unor infrastructuri strategice, provoacă îngrijorări majore privind securitatea în Suedia, Lituania și Norvegia. Oficialii occidentali avertizează că aceste locuințe ar putea fi utilizate pentru spionaj, supraveghere sau pregătirea unor acte de sabotaj și atacuri cu drone. Situația este monitorizată atent de autoritățile din cadrul Alianței, care văd în aceste achiziții un instrument de război hibrid.
În Suedia, situația este extrem de gravă la baza navală Muskö, unde o proprietate cu șapte dormitoare a fost clasificată drept „amenințare critică”. Imobilul este deținut de Tatiana Sazonova, soția lui Stanislav Aleshchenko, un oligarh rus și aliat al lui Vladimir Putin. Proprietatea a fost achiziționată la 14 august 2017 pentru 18,6 milioane de coroane suedeze, echivalentul a 1,4 milioane de lire sterline. Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a declarat că guvernul va confisca acest teren, deoarece reprezintă singura vulnerabilitate critică în apărarea bazei navale.
Lituania a adoptat deja reforme legislative care interzic deținerea de către cetățeni ruși a unor proprietăți din apropierea obiectivelor sensibile. Autoritățile lituaniene au identificat achiziții în proximitatea bazelor aeriene Šiauliai Zokniai și Panevėžys Pajuostis, precum și lângă poligonul militar Gaižiūnai din Rukla sau aeroporturile din Vilnius și Palanga. Mindaugas Lingė, deputat din Uniunea Patriei, a subliniat că aceste locații pot servi drept puncte de observație sau locuri de depozitare a echipamentelor, fiind utilizate pentru operațiuni clandestine în statul NATO aflat la granița cu Rusia și Belarus.
În Norvegia, investigația indică prezența unor cabane în Målselv Fjellandsby, o stațiune de sporturi de iarnă, deținute de ruși încă din anul 2010. Aceste proprietăți oferă vedere directă spre baza aeriană Bardufoss, una dintre cele mai importante instalații militare ale țării, unde sunt găzduite avioane F-35. Această prezență este privită cu suspiciune, având în vedere importanța strategică a bazei pentru apărarea teritorială norvegiană și rolul crucial pe care îl joacă instalația în cadrul rețelei de apărare a Alianței.
Guvernul suedez a introdus deja, la 1 iulie, o legislație care permite verificări de securitate sporite și restricționarea transferurilor de proprietăți asociate unor activități sensibile. Pål Jonson a explicat că scopul este de a oferi statului capacitatea de a împiedica achizițiile străine care ar putea afecta apărarea totală. În paralel, au apărut și alte incidente, precum utilizarea unor spații bisericești pentru spionaj sau implicarea unor „călugărițe-spion” de la Mănăstirea Sfânta Elisabeta în activități de propagandă pro-Kremlin.
Aceste acțiuni de subminare prin intermediul proprietăților imobiliare și al persoanelor interpuse fac parte dintr-o strategie de război hibrid extinsă. Moscova utilizează astfel de metode pentru a crea vulnerabilități în jurul infrastructurii critice înainte de eventuale crize. Această tactică vizează nu doar colectarea de informații, ci și pregătirea unor acte de sabotaj împotriva statelor membre NATO, afectând securitatea regională și stabilitatea flancului estic al Alianței.
