Procesul de formare a unui nou guvern în Israel, după un scrutin fără un câștigător clar, generează incertitudine privind direcția politică a statului. În timp ce aleșii încearcă să stabilească o coaliție, reacțiile liderilor din țările arabe vecine au fost reținute sau lipsesc complet. Această prudență reflectă incertitudinea dacă noul executiv va continua linia actualului premier Benjamin Netanyahu sau dacă un guvern condus de adversarii săi va adopta o abordare mai moderată.
Analistul egiptean Mostafa Bakry a subliniat că Benjamin Netanyahu și principalul său adversar, Gadi Eisenkot, reprezintă „două fețe ale aceleiași monede”. Chiar dacă un succes al partidelor arabilor israelieni ar putea schimba compoziția parlamentului, politicile externe ar putea rămâne similare. Opinia generală sugerează că nu se așteaptă schimbări majore în relațiile cu Siria, Liban, Iordania sau Egipt, precum și cu statele din Golf, indiferent de rezultatul final al procesului de guvernare.
Beth Oppenheim, cercetătoare la Consiliul European pentru Relații Externe, notează că un eventual guvern condus de Eisenkot ar fi probabil fragil politic, ceea ce îi va limita marja de manevră. Diferențele față de actualul guvern ar fi mai degrabă interne, vizând oprirea reformei judiciare sau instituirea unei comisii de anchetă privind evenimentele de 7 octombrie. Totuși, doctrina de securitate, bazată pe acțiuni anticipative și menținerea unor zone-tampon, este susținută de aproape toate partidele evreiești.
În ceea ce privește soluția celor două state, observatorii consideră că ideea este practic compromisă. Sprijinul pentru un stat palestinian a scăzut drastic în spectrul politic evreiesc, controlul asupra palestinienilor devenind o normă acceptată. Eisenkot a declarat chiar că nu va exista un stat palestinian sub guvernul pe care îl vor forma. Totuși, un guvern mai puțin radical ar putea tempera agresiunea în teritoriile ocupate și ar putea limita violențele comise de coloniștii din Cisiordania.
Relația cu Libanul ar putea beneficia de o abordare diferită, existând speranțe că un guvern condus de Eisenkot va găsi puncte comune cu președintele libanez, Joseph Aoun. În prezent, negocierile privind retragerea israeliană din sudul Libanului și dezarmarea Hezbollah continuă într-un climat tensionat. Deși Eisenkot este asociat cu strategia militară „Dahiyeh”, oficialii libanezi amintesc că în perioada 2021-2022, sub conducerea lui Naftali Bennett și Yair Lapid, s-a putut încheia un acord maritim important.
Contextul regional este marcat de o instabilitate profundă, Arabia Saudită impunând condiții stricte pentru normalizarea relațiilor cu Israel, solicitând progrese concrete către un stat palestinian. În acest cadru, orice schimbare de guvern la Tel Aviv este monitorizată atent de puterile regionale, deoarece stabilitatea securității de frontieră și posibilitatea unor acorduri de securitate, precum cele discutate în trecut cu Siria, depind de echilibrul dintre necesitățile de apărare și presiunea internațională.
