Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită desfășurarea unei misiuni navale în Marea Neagră. Această decizie vine ca răspuns la atacurile efectuate cu drone asupra mai multor nave comerciale civile, care au avut loc în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei. Rezoluția condamnă, de asemenea, încălcările repetate ale spațiului aerian românesc de către dronele rusești, identificând Moscova ca fiind responsabilă pentru aceste acțiuni.
Propunerea de misiune militară a fost susținută de o majoritate semnificativă, cu 432 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 88 de abțineri. Parlamentul European consideră că aceste atacuri reprezintă un model de escaladare în care Rusia vizează sistematic transportul maritim civil. Prin această rezoluție, legislativul european pune o presiune politică asupra executivului de la Bruxelles, solicitând Consiliului și Comisiei Europene să analizeze posibilitatea unei intervenții pentru a asigura siguranța navigației.
Eurodeputații subliniază că securitatea maritimă în această zonă este esențială pentru protejarea flancului estic al NATO și a regiunii Deltei Dunării. În acest sens, se solicită NATO să ia în considerare o inițiativă bazată pe discuțiile privind o „santină la Marea Neagră”. Documentul pune accent pe necesitatea unei cooperări regionale mai strânse între Bulgaria, România și Turcia pentru a gestiona riscurile de securitate din zona de conflict.
Pe lângă misiunea navală, rezoluția cere accelerarea operaționalizării unui centru de securitate maritimă al UE pentru Marea Neagră, situat în România sau Bulgaria. Scopul este centralizarea datelor de supraveghere și implementarea unor mecanisme de reacție rapidă pentru protejarea cablurilor submarine de date, a rețelelor electrice și a conductelor energetice. De asemenea, se propune alocarea fondurilor necheltuite din programul SAFE către România și Bulgaria pentru sisteme de detecție și monitorizare a dronelor.
În cadrul arhitecturii instituționale a Uniunii Europene, Parlamentul European nu deține puterea de decizie directă în domeniul politicii externe și de securitate comună. Rezoluția funcționează astfel ca un instrument de influență asupra decidenților de la nivelul Comisiei și al Consiliului. Această mișare politică vizează transformarea preocupărilor legislative într-o acțiune concretă de protejare a infrastructurii critice și a libertății de navigație în zona de risc.
Securitatea în Marea Neagră rămâne un subiect critic pentru stabilitatea regională, având în vedere rolul strategic al flancului estic al NATO. În contextul tensiunilor actuale, statele din zonă, inclusiv România, sunt implicate direct în gestionarea riscurilor de securitate aeriene și maritime. Consolidarea supravegherii maritime și a celelor aeriene este văzută ca o măsură necesară pentru a contracara escaladarea conflictului de război de agresiune condus de Rusia.
