Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită un sprijin bugetar consolidat pentru regiunile situate la frontiera estică a Uniunii Europene. Propunerea vizează rezervarea a până la 10% din fondurile europene relevante în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034. Această măsură are scopul de a contracara presiunile economice, demografice și de securitate cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui comunicat de presă publicat de instituția europeană.
Documentul a fost aprobat de plenul Parlamentului European printr-un vot de 414 de susținători, în raport cu 79 de voci împotrivă și 90 de abțineri. Deputații europeni susțin că alocările pentru politica de coeziune pe flancul estic reprezintă o investiție strategică pentru securitatea și reziliența întregului bloc comunitar. Este solicitat un mecanism separat de cofinanțare pentru proiectele din teritoriile care suportă costuri geopolitice disproporționate, pentru a asigura prosperitatea regională.
Măsurile propuse vizează cele nouă state membre care au granițe directe cu Rusia, Belarus și Ucraina, inclusiv România, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria. Aceste zone se confruntă cu un declin demografic, încetinire economică, deficit de forță de muncă și perturbări comerciale. Pentru a atenua aceste dezechilibre, europarlamentarii cer un statut de primă linie, cu rate de cofinanțare de până la 95% sau chiar 100% pentru infrastructura critică.
În cadrul programului de cooperare transfrontalieră Interreg, forul legislativ solicită un pachet dedicat de cel puțin 150 de milioane de euro. Această sumă este menită să compenseze pierderile generate de suspendarea relațiilor cu Federația Rusă și Republica Belarus. Totodată, se cere extinderea eligibilității fondurilor de coeziune către domenii precum infrastructura cu dublă utilizare, rețelele digitale, sectorul sanitar și energia, în planurile de parteneriat național și regional.
Parlamentul European a trasat un semnal de alarmă privind escaladarea amenințărilor hibride la frontierele de est, menționând acte de sabotaj și atacuri cibernetice. Documentul evidențiază riscuri precum bruiajul semnalului GPS, incursiunile dronelor, minele marine plutitoare din Marea Neagră și tentativele de afectare a infrastructurilor strategice. Rezoluția intervine în faza de definire a arhitecturii pachetului legislativ post-2027, înainte de negocierile interinstituționale privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune.
Aceste solicitări de finanțare pentru reziliența frontierelor europene se încadrează într-un context de securitate regională volatila, marcat de necesitatea unor operațiuni navale și de protecție în zona Mării Negre. Deciziile privind alocarea resurselor pentru flancul estic sunt esențiale pentru stabilizarea zonelor de contact cu statele agresoare, în contextul în care infrastructura critică și securitatea energetică devin priorități de apărare pentru întreaga Uniune Europeană.
