O ofensivă diplomatică intensă este desfășurată pentru a preveni reluarea ostilităților între Statele Unite și Iran, în contextul pregătirilor militare ale administrației Trump. Pentagonul a finalizat deja scenarii care ar putea include atacuri asupra infrastructurii energetice și a altor obiective strategice iraniene. Această presiune diplomatică apare după ce Donald Trump a semnalat repetat posibilitatea unor acțiuni militare după alegerile pentru Congres, forțând Comandamentul Central al SUA să finalizeze pregătirile pentru operațiuni majore.
Scenariul militar discutat presupune o campanie de aproximativ o săptămână, caracterizată prin atacuri masive asupra conducerii iraniene și a infrastructurii nucleare, energetice sau civile. Informațiile au fost confirmate de senatorul democrat Chris Murphy, care a participat la briefinguri închise organizate de administrație. Murphy a descris planul ca fiind „nebunesc”, avertizând că acesta ar putea produce o escaladare severă a conflictului. Pregătirile includ repoziționarea trupelor, refacerea stocurilor de muniție și întărirea apărării antirachetă a Israelului.
În paralel, vicepreședintele JD Vance a deschis un canal de comunicare directă către Teheran prin intermediul unei scrisori trimise lui Mohsen Rezaei. Washingtonul testează posibilitatea reluării negocierilor, propunând ca programul nuclear să fie discutat încă de la început. O variantă aflată pe masa mediatorilor implică transferul uraniului îmbogățit la 60% într-o țară terță, precum Rusia, pe durata discuțiilor. Această măsură ar putea include și garanții din partea Pakistanului, Turciei, Arabiei Saudite și Qatarului.
Eforturile de mediere sunt susținute de o delegatie formată din reprezentanți ai Arabiei Saudite, Turciei și Pakistanului, care au vizitat Teheranul pentru a cere concesii nucleare. Mareșalul Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, a prezentat o propunere de compromis care vizează securizarea stocului de uraniu. În același timp, Qatarul coordonează demersurile sale cu Statele Unite, prezentând propuneri bazate pe un calendar de șapte zile. Totuși, un oficial iranian a respins proiectul, numindu-l un set de „idei inacceptabile”.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a solicitat ca Teheranul să iasă din starea de „nici război, nici pace” doar dacă se îndeplinesc condițiile sale specifice. Acestea includ ridicarea blocadei asupra porturilor, reluarea exporturilor de petrol și eliberarea activelor înghețate înainte de orice discuție despre programul nuclear. Tensiunile rămân ridicate și în zona Strâmtorii Ormuz, unde Washingtonul menține o poziție de forță, în timp ce oficialii iranieni insistă asupra menținerii controlului asupra acestui culoar maritim vital.
Contextul regional este marcat de o activitate diplomatică intensă, în care state precum Qatarul încearcă constant să deblocheze negocierile dintre Washington și Teheran. Această dinamică de mediere are loc într-un cadru de securitate fragil, unde evenimentele din Orientul Mijlociu pot influența rapid echilibrul de putere global și stabilitatea rutelor comerciale maritime, în condiții de incertitudine privind viitorul programului nuclear iranian și reacțiile militare ale marilor puteri.
