Un armistițiu local permite desfășurarea unei misiuni umanitare în orașul Oleșki, situat în sudul Ucrainei și aflat sub ocupația Rusiei. Această operațiune este coordonată direct de comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, împreună cu omologul său rus, Iana Lantratova. Cele două părți au stabilit o comunicare de lucru practică zilnică pentru a gestiona situația critică din zona ocupată.
Întâlnirea dintre cei doi reprezentanți, desfășurată în orașul belarus Gomel, a fost marcată de o cordialitate neașteptată, fiind documentată prin imagini care au acumulat milioane de vizualizări. Discuțiile au vizat în principal schimbul de prizonieri de război și stabilirea unor mecanisme noi pentru repatrierea trupelor militarilor căzuți în luptă. Dmitro Lubineț a explicat că s-a ajuns la un punct în care partea rusă a renunțat la condiția de schimb egal, de tipul "100 de cadavre contra 100 de cadavre".
Iana Lantratova, care ocupă funcția de comisar pentru drepturile omului în Rusia din luna mai, are un parcurs politic marcat de implicarea în structurile partidului Rusia Unită. În calitate de deputată în Duma de Stat, ea a participat la elaborarea a aproape 600 de proiecte legislative, inclusiv cele privind agenții străini. Totuși, parcursul ei este contestat de Lev Ponomariov, fondatorul mișcării Pentru Drepturile Omului, care o descrie ca fiind o persoană oportunistă cu o carieră atent calculată.
Pe lângă rolul său în Rusia, Lantratova este vizată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, care a pus-o sub acuzare, în lipsă, pentru implicarea în deportarea unor copii din Herson. În schimb, Dmitro Lubineț menține o activitate intensă de negociere, fiind responsabil cu eliberarea persoanelor din captivitate și evacuarea civililor. El a subliniat că, din cauza întreruperii relațiilor diplomatice, acest canal de comunicare este singura posibilitate pentru cetățenii ambelor țări de a obține documente oficiale.
Lubineț a fost anterior jurist și a condus Comisia pentru Drepturile Omului în Parlamentul ucrainean, având experiență în gestionarea teritoriilor ocupate. Acesta a criticat dur Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru lipsa de presiune asupra Rusiei în cazul prizonierilor. În paralel, el denunță problemele interne de recrutare militară din Ucraina, precum practica „busificării” și corupția, solicitând instalarea de sisteme de supraveghere video în centrele de recrutare.
Evoluția plângerilor privind încălcările legislației în procesul de recrutare militară în Ucraina indică o creștere alarmantă a tensiunilor interne. În anul 2022, Avocatul Poporului a înregistrat doar 18 plângeri, cifra crescând la peste 500 în 2023 și la peste 3.400 în 2024. Pentru anul 2025, datele indică un număr de peste 6.000 de plângeri, semnalând o criză administrativă și juridică profundă în cadrul sistemului de mobilizare.
