Marea Neagră a devenit oficial cea mai periculoasă rută de navigație la nivel mondial, depășind zona Strâmtorii Ormuz în ceea ce privește numărul de decese în rândul navigatorilor civili. Datele furnizate de compania de securitate maritimă Ambrey și de Organizația Maritimă Internațională (IMO) indică o escaladare violentă a incidentelor în această regiune. În perioada iulie-septembrie, aproximativ 387 de nave au fost atacate, ceea ce reprezintă de cinci ori mai multe atacuri față de trimestrul precedent.
Situația din zona de conflict este marcată de o frecvență extrem de ridicată a atacurilor, înregistrându-se, în medie, peste patru incidente pe zi. De la începutul anului, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră, evenimente care au dus la moartea a cel puțin 40 de navigatori. Rusia este considerată responsabilă pentru aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor în ultima lună și jumătate, utilizând drone și rachete împotriva tancurilor petroliere, navelor de marfă și transportatoarelor de cereale.
Efectele economice ale acestui climat de securitate precar sunt vizibile prin scăderea dramatică a volumului de transporturi maritime. Porturile din zona „Marea Odesă” au operat cu un număr redus de nave, de la aproape 400 în luna iulie la mai puțin de 10 nave în luna trecută. De asemenea, costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război au crescut semnificativ, ajungând la 15% din valoarea navei, o rată care este aproape dublă față de cea aplicată în Golful Persic.
Expertul în geopolitică energetică Cosmin Păcuraru subliniază că riscurile din Marea Neagră includ nu doar atacuri directe, ci și mine maritime în derivă sau bruiaj de semnale GPS și GNSS. Această instabilitate pune în pericol direct proiectul strategic Neptun Deep, aflat în zona economică exclusivă a României. Cosmin Păcuraru avertizează că securitatea maritimă a României ar trebui integrată în securitatea energetică națională, deoarece amenințările vizează infrastructura energetică offshore și securitatea economică regională.
Pentru a contracara aceste amenințări, NATO a decis desfășurarea de sisteme radar, drone și aeronave suplimentare în regiune. România, Bulgaria și Turcia își intensifică, de asemenea, eforturile de supraveghere maritimă și de combatere a minelor. În paralel, în cadrul Parlamentului European există apeluri pentru lansarea unei operațiuni navale a UE, deși o intervenție directă din partea NATO este considerată puțin probabilă în acest moment.
Contextul actual al securității economice subliniază necesitatea unor direcții strategice clare pentru dezvoltarea industriei și a investițiilor private. În cadrul discuțiilor privind reindustrializarea României, specialiștii au evidențiat faptul că succesul acestor procese depinde de o planificare coerentă care să țină cont atât de competitivitate, cât și de securitatea economică a țării în fața provocărilor externe.
