Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că riscurile generate de utilizarea dronelor sunt reale și necesită o reacție imediată. Șefa statului a subliniat că Republica Moldova trebuie să prioritizeze modernizarea capacităților de apărare, având în vedere evoluția tehnologică rapidă a acestor aparate. Această problemă afectează nu doar Chișinăul, ci reprezintă o amenințare regională, afectând și alte state vecine sau membre ale comunității internaționale.
Maia Sandu a menționat că problema dronelor rusești este una de amploare la nivel regional, deoarece acestea pătrund în spațiul aerian al țărilor baltice, Polonia și România. Președinta a indicat faptul că autoritățile nu pot stabili cu certitudine scopul fiecărui aparat detectat, însă traiectoriile observate pot sugera ipoteza unei acțiuni de intimidare, și nu doar a unor devieri accidentale. Indiferent de motiv, președinta a concluzionat că există o țară agresor care încalcă spațiul aerian și pune în pericol viața cetățenilor.
Strategia de apărare pe care Chișinăul încearcă să o implementeze se concentrează pe două componente esențiale: detectarea și neutralizarea amenințărilor. Maia Sandu a explicat faptul că nu există un singur echipament capabil să rezolve integral această problemă, deoarece dronele operează la altitudini diferite. Din acest motiv, apărarea trebuie construită pe mai multe niveluri, utilizând mijloace distincte de detectare și neutralizare. Republica Moldova investește resurse proprii, dar caută și finanțări externe nerambursabile pentru a îmbunătăți supravegherea spațiului aerian.
Evoluția tehnologică reprezintă un obstacol major, deoarece noile versiuni de drone pot fi adaptate pentru a evita sistemele defensive dezvoltate anterior. Maia Sandu a subliniat că actualele capacități nu sunt suficiente, deși sistemele de detectare au fost deja îmbunătățite. Pentru a construi cât mai rapid un sistem de protecție eficient, președinta a anunțat că Republica Moldova va continua colaborarea strânsă cu statele vecine. Ea a insistat ca modernizarea armatei să nu fie transformată într-o dispută politică.
Situația securității spațiului aerian este una critică pentru regiune, reflectând vulnerabilitățile sistemelor de monitorizare în fața tehnologiilor de ultimă oră. Președinta a reiterat ideea că protecția populației și a infrastructurii este o prioritate absolută. Această necesitate de upgrade tehnologic vine într-un moment în care viteza de adaptare a dronelor depășește adesea capacitatea de răspuns a statelor care nu dispun de dotări militare de ultimă generație, impunând o cooperare regională sporită.
Contextul securitar regional este marcat de o creștere a incidentelor de penetrare a spațiului aerian. România a înregistrat o creștere semnificativă a acestor evenimente în anul 2026. Conform datelor raportate de MApN, de la începutul anului până în luna august, au fost înregistrate 25 de pătrunderi neautorizate ale unor drone în spațiul aerian românesc, dintre care trei aparate au fost doborâte de autorități până în acel moment.
