Ucraina a inițiat negocieri strategice pentru mutarea controalelor vamale pe teritoriul Poloniei și al Slovaciei, într-un efort de a proteja exporturile de cereale. Această propunere vine ca o reacție la intensificarea atacurilor rusești asupra coloanelor de camioane care așteaptă la frontieră. Kievul dorește să evite ca inspecțiile să aibă loc pe teritoriul propriu, unde dronele și rachetele rusești vizează sistematic logistica de transport de pe căile terestre.
Ministerul de Externe de la Kiev a indicat faptul că autoritățile urmăresc extinderea modelului de controale comune, deja existent cu Republica Moldova, către alți vecini europeni. Purtătorul de cuvânt Heorhii Tîhîi a subliniat că Rusia acționează în mod deliberat pentru a perturba fluxul de mărfuri și a lovi punctele de frontieră. În acest context, Ucraina speră să finalizeze rapid un acord de cooperare cu Polonia pentru a securiza rutele de transport.
Situația logistică este agravată de atacurile asupra porturilor maritime și a navelor din apropiere, care au redus exporturile agricole la aproximativ jumătate. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a explicat că, fără accesul deplin la porturile de la Marea Neagră, exporturile sunt limitate la un nivel situat între 45 și 50 la sută din capacitatea potențială. În luna septembrie, volumul exporturilor a fost de 2,4 milioane de tone, ceea ce reprezintă doar 46% din capacitatea maximă.
Impactul financiar al acestor perturbări este semnificativ, fiind estimat de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la aproximativ 60 de milioane de euro pierdute în fiecare zi. Pe lângă pierderile zilnice din exporturi, Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare estimat la 70 de miliarde de euro pentru anul viitor. Pentru a compensa aceste pierderi, Comisia Europeană și președintele francez Emmanuel Macron au susținut intensificarea eforturilor de restabilire a rutelor comerciale prin UE.
În încercarea de a utiliza rute alternative, volumul mărfurilor transportate pe Dunăre a crescut de la 600.000 de tone în august la 1,16 milioane de tone în septembrie. Totuși, aceste „coridoare de solidaritate” sunt limitate de aglomerația de pe căile ferate și de nivelul scăzut al apelor Dunării, cauzat de secetă. Kievul analizează și posibilitatea utilizării porturilor de la Marea Baltică, deși costurile de transport prin aceste rute sunt mult mai ridicate decât cele din Marea Neagră.
Eforturile de securizare a rutelor comerciale ucrainene au devenit critice de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, când au fost create coridoarele de solidaritate. Aceste rute au fost concepute pentru a permite exportul de produse agricole către piețele din Africa și Asia în contextul blocajelor maritime. În prezent, transportul prin Marea Neagră reprezintă doar 10% din totalul exporturilor, ceea ce pune o presiune imensă pe infrastructura terestră și fluvială a regiunii.
