Israelienii sunt chemați la vot marți pentru primele alegeri parlamentare organizate de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 încoace. Scrutinul are loc într-un moment marcat de conflicte regionale intense, tensiuni crescute cu Iranul și diviziuni politice profunde în cadrul societății. Premierul Benjamin Netanyahu depune eforturi pentru a-și păstra poziția de conducere, în fața unei opoziții puternice, în timp ce peste 7 milioane de cetățeni au drept de vot.
Competiția politică este extrem de strânsă, conform indicativelor furnizate de South China Morning Post. Opoziția este condusă de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot, care reprezintă o alternativă majoră pentru alegătorii nemulțumiți. Sistemul electoral israelian impune formarea unor coaliții, deoarece niciun partid nu a reușit istoric să obțină singur majoritatea parlamentară. În Knesset, legislativul format din 120 de membri, este necesară obținerea a cel puțin 61 de mandate pentru a putea constitui un guvern.
Campania electorală a fost dominată de teme legate de securitatea națională și de serviciul militar obligatoriu. Benjamin Netanyahu a ales să își concentreze discursul pe amenințările regionale, punând accent pe tensiunile cu Iranul. Pe de altă parte, opoziția solicită deschis deschiderea unei anchete oficiale privind eșecurile de securitate care au precedat atacurile din 2023. Un segment important al electoratului este format din aproximativ 330.000 de tineri care votează pentru prima dată.
Divergențele politice între Benjamin Netanyahu și Gadi Eisenkot vizează subiecte structurale ale statului. Printre principalele puncte de conflict se numără reforma sistemului judiciar și modul în care este gestionată recrutarea militară a evreilor ultraortodocși. Aceștia din urmă beneficiază în prezent de scutiri, o practică ce este contestată de o parte semnificativă a populației. Formațiile de opoziție au promis implementarea unor măsuri care să consolideze independența justiției și să extindă obligațiile de serviciu militar.
Formarea viitorului guvern va depinde de distribuția mandatelor și de capacitatea partidelor de a negocia. În acest proces, partidele arabe pot juca un rol decisiv, mandatele lor putând deveni factorul care decide formarea unei majorități dacă niciun bloc principal nu reușește să obțină 61 de locuri. Rezultatele vor avea implicații directe asupra relațiilor externe ale Israelului, în special în gestionarea situației din Cisiordania și a raporturilor cu partenerii occidentali, într-un context de critici internaționale.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează pe baza reprezentării proporționale, ceea ce face ca stabilitatea guvernării să depindă de capacitatea de compromis între diverse grupări politice. Procesul de formare a unei coaliții de guvernare poate dura mai multe săptămâni după ce rezultatele oficiale sunt centralizate. Primele sondaje la ieșirea de la urne sunt estimate pentru marți seară, oferind primele indicii despre direcția politică a țării.
