Serbia traversează o perioadă de transformare istorică sub conducerea lui Aleksandar Vucic, care a ocupat funcția de prim-ministru și apoi de președinte din 2014. În acest interval, țara a evoluat spre statutul de cea mai mare economie din Balcanii de Vest, într-o regiune unde interesele Uniunii Europene se ciocnesc cu cele ale Rusiei și Chinei. Această dinamică este marcată de un naționalism puternic, rădăcinat în conflictele iugoslave din trecut.
Indicatorii economici relevă o ascensiune rapidă a nivelului de trai. Dacă în 2012 PIB-ul per capita era de 4.870 de euro, acesta este estimat la 15.934 de euro pentru anul viitor. În același timp, salariul mediu net a cunoscut o creștere de peste 180%, evoluând de la 366 de euro în 2012 la 1.032 euro în iulie 2026. România rămâne însă la un nivel superior, având un salariu mediu net de 1.063 de euro în august și un PIB per capita de 19.363 euro anul trecut.
Infrastructura și piața muncii au suferit, de asemenea, modificări majore. În ultimii 13 ani, Serbia a construit 686 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, o cifră ce depășește totalul construit în ultimii 70 de ani, având încă 400 de kilometri în lucru. Deși țara a pierdut 500.000 de cetățeni din 2012, numărul persoanelor cu locuri de muncă formal este acum cu 500.000 mai mare. Rata șomajului a scăzut de la aproape 26% în 2012 la doar 7% în această vară.
Gestionarea datoriei publice a reprezentat un alt punct central în bilanțul economic prezentat de Aleksandar Vucic. Când acesta a devenit premier, datoria țării era de 77% din PIB, însă în prezent aceasta a scăzut la 43% din PIB, un nivel inferior mediei de 85% din Uniunea Europeană. Aleksandar Vucic a menționat că aceste schimbări, inclusiv proiecte precum „Belgrade Waterfron”, au transformat țara atât de mult încât există acum tendința de a dori depășirea unor țări precum Germania sau Franța.
Politica externă a influențat direct fluxurile de capital și costurile energetice. Serbia a atras investiții străine directe de 55 de miliarde de euro între 2007 și 2025, cu un vârf de 5,2 miliarde de euro în 2024. China conduce la valoarea proiectelor, cu o cotă de peste 20%, urmată de Germania cu 12% și Italia cu 10%. Rusia ocupă locul patru, cu o pondere de 9%, concentrându-se în principal pe sectorul energiei, în timp ce Germania este cel mai mare investitor ca număr de proiecte, cu peste 14%.
Contextul geopolitic regional rămâne complex, în special în zona Balcanilor de Vest, unde stabilitatea economică este strâns legată de echilibrul dintre puterile globale. În timp ce negocierile de aderare la Uniunea Europeană, începute în 2014, stagnează, Serbia a consolidat relații economice strânse cu China și Rusia. Aceste alegeri strategice sunt vizibile în sectorul energetic și în proiectele de infrastructură de mare anvergură, precum modernizarea căii ferate Belgrad-Budapesta.
