Rusia intensifică atacurile cu drone în proximitatea coastelor românești și bulgare, afectând direct traficul maritim comercial. În luna octombrie, cel puțin 7 nave au fost lovite în zonele economice exclusive ale celor două țări, rezultând un bilanț de 3 morți și 30 de persoane dispărute. Unul dintre incidente recente a vizat vasul turcesc Royal Mammdov, în largul coastelor românești, operațiune care a dus la pierderea a două vieți omenești.
Atacul asupra navei Khorvy a reprezentat un nou moment critic în acest proces de escaladare. La bordul acestui vas se aflau 10 ucraineni și 3 azeri, însă nava s-a răsturnat în urma loviturii. Operațiunile de salvare au reușit să recupereze 9 persoane în viață și un corp neînsuflețit. Președintele Nicușor Dan a descris evenimentul ca fiind parte dintr-un proces de escaladare al Rusiei împotriva Ucrainei, deși a evitat anterior acuzații directe împotriva Moscovei.
Ministrul de Externe Dan Neculăescu a calificat incidentul de astăzi ca fiind un „atac letal” și o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a libertății de navigație. Deși nu a menționat direct Rusia, acesta a subliniat că România lucrează împreună cu NATO pentru a accelera implementarea unor capacități suplimentare de supraveghere. Această colaborare vine în urma deciziilor luate la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic desfășurată acum trei zile.
Incidența asupra navei Yara J, care transporta produse chimice și petroliere, a avut loc la circa 10 mile de Sulina, intrând astfel în apele teritoriale ale României. Această locație schimbă miza juridică a conflictului, deoarece apele teritoriale reprezintă fâșia de mare de 12 mile de-a lungul țărmului. Deși atacurile sunt vizate asupra transporturilor de muniție, echipament și combustibil către armata ucraineană, navele care transportă grâne sunt de asemenea afectate de aceste acțiuni.
Din punct de vedere militar, soluțiile defensive nu sunt încă vizibile în fața acestui risc crescut. Rusia își definește acțiunile ca fiind „represalii”, conform purtătorului de cuvânt Dimitri Peskov, menționând că Ucraina trebuie să plătească. În timp ce Bulgaria caută o ecuație de apărare comună cu România, Turcia, prin intermediul președintelui Recep Tayyip Erdogan, încearcă să medieze discuțiile, deși doctrina sa de securitate maritimă, Mavi Vatan, este criticată de foști amirali.
Securitatea frontierelor maritime ale României este pusă la încercare de Moscova printr-un proces de intimidare care vizează și stabilitatea regională. În prezent, Bucureștiul se bazează pe sprijinul NATO pentru a compensa o apărare națională la malul mării care este considerată precară. Această situație de instabilitate în Marea Neagră apare într-un context în care regiunea este transformată într-un spațiu al războiului activ, afectând rutele comerciale esențiale.
