Premierul polonez Donald Tusk a declarat că va continua reforma Curții Constituționale, refuzând să facă compromisuri în acest proces. Decizia sa vine după ce suspendarea conducerii instanței a declanșat proteste în stradă și a generat o criză politică majoră. Guvernul consideră instituția ilegitimă din cauza prezenței unor judecători numiți de fosta putere, partidul Lege și Justiție (PiS), ceea ce blochează funcționarea normală a sistemului de justiție.
Conflictul s-a intensificat vineri, când judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a suspendat din funcție președintele Curții, Bogdan Święczkowski, și adjunctul acestuia, Bartłomiej Sochański. Această acțiune a fost susținută de guvernul lui Tusk, care urmărește restabilirea ordinii juridice. În urma evenimentelor, forțele speciale de poliție au fost mobilizate pentru a proteja clădirea instanței în timpul protestelor nocturne, în condiții de tensiune ridicată între autorități și susținătorii opoziției.
Donald Tusk a criticat dur intervenția președintelui Karol Nawrocki în clădirea Curții, subliniind că niciun politician nu poate intimida judecătorii. Premierul a menționat că există forțe care doresc distrugerea statului de drept și a semnalat sprijinul oferit de forțele prorusești acestui proces. Tusk a observat că indignarea opoziției a fost susținută și de Dmitri Medvedev, fapt care, în viziunea sa, clarifică natura conflictului politic actual din Polonia.
Opoziția a reacționat rapid la aceste decizii, calificând suspendarea conducerii instanței drept o tentativă de lovitură de stat. Fostul premier Mateusz Morawiecki, reprezentând formațiunea Rozwój Plus, a anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului actual. Morawiecki a propus formarea unui guvern tehnocrat condus de Marek Jurek până la alegerile din 2027, argumentând că o „resetare” a Curții Constituționale este necesară pentru stabilitatea țării.
Tensiunile dintre guvern și președintele Karol Nawrocki au crescut de la începutul anului, după ce acesta a refuzat să depună jurământ unor judecători aprobați de Parlament. Deși Seimul a ales șase judecători, președintele a contestat procedura, susținând că nu s-a respectat principiul alegerii individuale prevăzut de Constituție. Această dispută a dus la situația actuală în care textele semnate de judecători au fost trimise direct către cancelaria președintelui, fără succes.
Această criză juridică reflectă un conflict de lungă durată privind statul de drept, care a implicat discuții constante între Polonia și Uniunea Europeană. În cadrul acestor dispute, Comisia de la Veneția a emis un aviz în care susține poziția juriștilor, afirmând că președintele nu deține un drept de veto asupra judecătorilor aleși de Seim. Totuși, aplicarea acestor recomandări rămâne dificilă din cauza lipsei caracterului obligatoriu al concluziilor Comisiei.
