Comisia Europeană a declarat oficial că gazul rusesc nu va mai fi transportat în Europa prin conducta Nord Stream după încheierea conflictului din Ucraina. Această decizie vine ca un răspuns direct la încercările comune ale Washingtonului și Moscovei de a revigora acest proiect controversat. Instituția europeană respinge astfel planurile de relansare a fluxurilor energetice, menținând poziția de securitate energetică în detrimentul propunerilor de negociere care implică infrastructura submarină de transport.
Conducta submarină, care face legătura între Germania și Rusia pe o distanță de peste 1.200 de kilometri, se află deja sub sancțiuni ale Uniunii Europene. În prezent, Nord Stream 1 este inoperabilă în urma unei explozii survenite în mijlocul anului 2022, în timp ce Nord Stream 2 nu a reușit niciodată să obțină certificarea necesară de la guvernul german. Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei, a subliniat că Europa a plătit un preț ridicat pentru dependența de combustibilii fosili furnizați de Rusia.
Strategia de eliminare a importurilor de gaz rusesc este susținută de o legislație aprobată de statele membre, care vizează închiderea treptată a tuturor livrărilor până la sfârșitul anului 2027. Conform acestui calendar, contractele pe termen lung de gaz prin conducte, precum cele asociate cu Nord Stream, vor fi eliminate complet până în septembrie 2027. Anna-Kaisa Itkonen, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru energie, a precizat că această abordare este independentă de evenimentele geopolitice sau de sancțiuni.
Propunerea de relansare a fluxurilor de gaz a fost formulată de SUA și Rusia, incluzând posibilitatea unui investitor american și discuții privind activele Lukoil sau tehnologia nucleară. Această strategie ar viza oferirea unor beneficii economice pentru a atrage Rusia în negocieri, însă europenii consideră abordarea greșită deoarece ignoră obiectivele teritoriale ale lui Putin. În Germania, Alice Weidel, lidera partidelui Alternativa pentru Germania, a promis reluarea proiectului, însă Friedrich Merz a respins această idee.
Ponderea gazului rusesc prin conducte a suferit o scădere masivă în ultimii ani, trecând de la aproximativ 40% în anul 2021 la circa 6% în anul 2025. Această tranziție a implicat costuri ridicate pentru statele europene, deoarece acestea au fost nevoite să se orienteze către importul de GNL american, care este semnificativ mai scump. Această schimbare structurală a pieței energetice europene marchează o ruptură definitivă față de modelul de dependență de infrastructura rusească de dinainte de invazia la scară largă.
Evoluția acestor decizii de securitate energetică se înscrie într-un context de tensiuni diplomatice ridicate la nivelul Uniunii Europene. În perioada recentă, blocul european a manifestat o abordare de consolidare a autonomiei, reflectată și prin deciziile de a renunța la anumite statuturi de asociere sau prin opoziția față a unor propuneri de cooperare sub presiunea politică externă, menținând astfel o linie dură în relația cu actorii geopolitici majori.
