O campanie de dezinformare desfășurată pe rețelele de socializare vizează publicul român prin promovarea ideii că Rusia nu reprezintă un dușman, ci un aliat. Această strategie de comunicare încearcă să elimine din conștiința colectivă faptele istorice și evenimentele recente care demonstrează ostilitatea Moscovei. În realitate, Rusia a catalogat oficial România drept „stat neprietenos”, desfășurând în paralel o serie de acțiuni de tip război hibrid împotriva țării și a aliaților săi din NATO și UE.
Aceste acțiuni hibride includ campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, tentative de interferență electorală și acte de sabotaj. În România, Rusia este suspectată de amestec în procesul electoral prin susținerea lui Călin Georgescu, în timp ce drone rusești au încălcat repetat spațiul aerian al țării. Un incident grav a implicat lovirea unui bloc de locuințe din Galați, iar în zona Mării Negre, dronele au afectat nave și au fost implicate în explozia unei drone navale ucrainene în portul Constanța.
Recent, autoritățile au semnalat și acte de sabotaj, precum incendiul de la fabrica de armament Carfil din Brașov, unde au fost arestați doi cetățeni bieloruși și un ucrainean. Moscova este implicată în operațiuni care perturbă traficul aerian și vizează obiective strategice, inclusiv prin utilizarea dronelor. Această escaladare a războiului hibrid coincide cu avertismentele experților care susțin că Rusia intenționează să testeze reziliența NATO printr-o provocare majoră sau un atac direct asupra unui stat membru de la frontieră.
Istoria relațiilor dintre Rusia și România este marcată de agresiuni și rapturi teritoriale, contrazicând mitul „prieteniei de secole”. De la ruperea Basarabiei în 1812 și cedarea sudului Basarabiei în 1878, până la ocuparea teritoriilor în 1940 și instalarea regimului comunist, Moscova a acționat ostil. Un alt punct de conflict rămâne Tezaurul României, păstrat în Rusia și refuzat de succesorii Imperiului Rus și URSS, în ciuda cererilor oficiale de restituire făcute de București de peste un secol.
La nivel european, consolidarea apărării este o reacție directă la amenințarea rusă, chiar dacă liderii europeni gestionează complex relația cu Donald Trump. Deși există tensiuni diplomatice și presiuni americane privind securitatea și implicarea în conflicte, statele UE continuă să sprijine Ucraina și să își întărească capacitățile militare. Această necesitate de rearmare confirmă faptul că pericolul reprezentat de Rusia rămâne o realitate strategică majoră pentru întregul continent, obligând Europa să își asigure protecția.
Campania #russiaisnotmyenemy, care a început în Italia și a ajuns în România în 2025, este identificată ca fiind sponsorizată de Kremlin. Aceasta utilizează mesaje despre „frații ortodocși” pentru a destabiliza încrederea în Occident și a slăbi ajutorul oferit Ucrainei. Analizele arată că imnurile folosite în această campanie în România, Serbia și Germania sunt parte din același proiect de dezinformare utilizat și de susținătorii lui Călin Georgescu.
