Comisia Europeană pregătește lansarea unui nou instrument de protecție a economiei Uniunii Europene, menit să combată utilizarea dependențelor strategice ca instrument de presiune de către state terțe. Propunerea va fi prezentată la începutul lunii decembrie, cu o săptămână înainte de reuniunea liderilor UE, având ca scop principal obligarea companiilor de a își diversifica furnizorii. Această mișare vizează reducerea vulnerabilităților economice cauzate de dependența de o singură țară furnizoare.
Deși documentul nu menționează explicit China, măsura este interpretată ca o reacție directă la acțiunile Beijingului. În anul 2025, China a blocat exporturile de pământuri rare, resurse esențiale pentru tehnologiile verzi, industria digitală și sectorul apărării, în contextul unui conflict comercial cu SUA. Tot în acel an, industria auto europeană a fost afectată de restricționarea accesului la cipuri strategice din partea Beijingului, după disputa cu guvernul olandez privind Nexperia.
Sectorul de afaceri european exprimă îngrijorări privind impactul financiar al acestor schimbări. Luisa Santos, director general adjunct al BusinessEurope, a declarat că companiile caută deja eficiență prin furnizori care oferă cele mai bune condiții de cost și performanță. Ea a subliniat că diversificarea nu este întotdeauna o opțiune viabilă, în special pentru materiile prime critice precum pământurile rare, unde producția și procesarea sunt dominate de China.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, susține că industria trebuie să integreze „costul rezilienței” în modelele sale de afaceri. El a argumentat că securitatea economică este o responsabilitate comună, iar riscurile geopolitice trebuie tratate ca riscuri fundamentale pentru activitatea economică. Această abordare presupune o diversificare rapidă și strategică, chiar dacă aceasta implică costuri suplimentare pentru companiile europene care vor să își securizeze lanțurile de aprovizionare.
Există două scenarii principale pentru implementarea acestui instrument. Tobias Gherke, cercetător senior la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), vorbește despre un scenariu „minimalist”, limitat la câteva sectoare critice, similar cu gestionarea energiei, și un scenariu „maximalist”. În varianta maximalistă, orice companie care achiziționează de la o singură sursă peste un anumit prag ar putea fi supusă unor tarife vamale, afectând tehnologiile verzi, apărarea și industriile digitale.
Această strategie de diversificare amintește de planul REPowerEU, lansat în mai 2022 pentru a reduce dependența de Rusia după conflictul din Ucraina. Prin acest plan, UE a urmărit eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaz rusesc, forțând companiile să investească în energie regenerabilă și să identifice noi furnizori, proces care a dus la creșterea prețurilor pentru consumatorii europeni.
